NATO
-
NATO: “Ameninţări goale”
2 aprilie 2013811PresseuropPolska The Times -
Diplomaţie: Siria şi insuportabila slăbiciune strategică a Europei
4 octombrie 201211853 Le Huffington Post Paris -
Criza zonei euro: Dacă Grecia ar pleca...
4 noiembrie 201123313 Le Figaro Paris -
Război în Libia: Mulţumesc, cui?
24 august 201113 Le Temps Geneva -
UE-Libia: Hai să evităm “un succes catastrofal”
22 august 2011841 La Stampa Torino -
Balcani : Mic război al traficului în Kosovo
29 iulie 2011682 NRC Handelsblad Amsterdam -
EU-SUA: Un continent cu adevărat vechi
29 iunie 20111293 The New York Times New York -
Război în Libia: Cât timp încă?
9 iunie 2011PresseuropDe Volkskrant -
UE-Statele Unite: Obama redescoperă Europa
9 iunie 201111PresseuropLe Monde -
Imigraţie: Ruşinea Europei
10 mai 20112PresseuropPúblico -
România: Visul american are culori kaki
4 mai 2011801 Jurnalul Naţional Bucureşti -
Italia: Roma se alătură războiului din Libia
26 aprilie 2011PresseuropCorriere della Sera -
Libia: Un război care se extinde
22 aprilie 2011592 The Guardian Londra -
Geopolitică: NATO și UE, două vapoare bete
15 aprilie 20111332 El País Madrid -
LIBIA: Un război just cu obiective flu
21 martie 20111594 Presseurop -
Libia: NATO, gata să intervină
8 martie 2011PresseuropPúblico -
Spania: Se apropie retragerea din Afganistan
7 ianuarie 2011PresseuropLa Vanguardia -
Alianţe militare: Către un EuroNATO?
21 decembrie 2010674 Rzeczpospolita Varşovia -
Ţările baltice: Euro - moneda solidarităţii baltice
13 decembrie 201070 Atgimimas Vilnius -
Alianțe: Ţările nordice mână-n mână
7 decembrie 201073 EUobserver.com Bruxelles -
Geopolitică: Fără scutul NATO, pe scutul anti-rachetă
19 noiembrie 2010104 România liberă Bucureşti -
NATO: Umbrela nucleară nestrămutată
18 noiembrie 2010PresseuropDe Standaard -
Editorial: O apărare prea prudentă
5 noiembrie 201023Presseurop -
Austeritate: Adio arme!
25 octombrie 201028 La Repubblica Roma -
Geopolitică: Noi reguli pentru o Europă multipolară
22 octombrie 2010711 Financial Times Londra -
Diplomaţie: Rusia ante portas
19 octombrie 2010PresseuropRzeczpospolita -
NATO: Rusia dezbină alianţa
15 octombrie 201068 Dziennik Gazeta Prawna Varşovia -
Italia | Afganistan: Războiul secret al Italiei
15 octombrie 2010PresseuropL'Espresso -
Italia/Afganistan: Bombele mai întâi, retragerea ulterior
12 octombrie 2010PresseuropLa Repubblica -
Diplomaţie: UE doreşte să apropie de NATO?
13 septembrie 2010PresseuropThe Irish Times -
Din America: Uniunea Europeană este pe moarte
2 septembrie 20102437 The Washington Post Washington D.C. -
Terorism: Un război inutil
27 iulie 201019 Financial Times Londra -
Polonia: Varşovia lucrează la retragerea din Afganistan
24 iunie 2010PresseuropGazeta Wyborcza -
UE-Turcia: Ankara se întoarce cu spatele la Bruxelles
2 iunie 201037 La Stampa Torino -
Blog: Magiunul românesc trece graniţele
13 aprilie 2010PresseuropBlog -
Apărare comună: Trebuie să strângem rândurile
9 martie 20102 European Voice Bruxelles -
Afganistan: Tentaţia întoarcerii acasă
22 februarie 2010 -
Afganistan: O tragedie de nerezolvat
29 ianuarie 20102 Süddeutsche Zeitung München -
UE-Serbia: Sub masca adeziunii
23 decembrie 2009221 The Guardian Londra -
Limbi : În Bruxelles franceza o "şterge englezeşte"
22 decembrie 2009154 Le Monde Paris -
Afganistan : O misiune din ce în ce mai vagă
3 decembrie 2009Die Tageszeitung Berlin -
UE-Rusia: Tabla de şah baltică
18 noiembrie 2009PresseuropSvenska Dagbladet -
Marea Britanie: Reticentul lider UE
27 octombrie 2009The Independent Londra -
Balcani: UE pierde tura în Bosnia
13 octombrie 20091 Novi List Rijeka -
Georgia-Rusia: UE, un judecător de pace prea timid
1 octombrie 2009Presseurop -
Europa Centrală şi Orientală: Securitatea este problema noastră
24 septembrie 2009Presseurop -
Scut antirachetă: Teama de Rusia revine
18 septembrie 20091 Presseurop -
Italia-Afganistan: Va pleca sau nu Roma?
18 septembrie 2009PresseuropLa Repubblica -
Afganistan: O mare gafă mare divide europenii
7 septembrie 20092 Süddeutsche Zeitung München -
Republica Cehă: Spionul care vine din frig
28 august 20091 Respekt Praga
Neputinţa UE în faţa dramei siriene reflectă absenţa unei politici externe europene credibile. Dar aceasta nu poate exista decât dacă Europa se dotează cu o adevărată forţă armată comună. 
Şi dacă Grecia ar părăsi UE? Această posibilitate ar provoca noi tulburări geopolitice în Balcani, previne profesorul universitar Georgios Prevelakis. Iar UE ar fi obligată să-şi recunoască incapacitatea de a "europeniza" un stat care este membru de treizeci de ani. 
Căderea oraşului Tripoli marchează o victorie pentru NATO şi ţările UE care au susţinut războiul. Insă Europa, divizată şi slăbită de criza euro, va trebui să găsească mijloacele de a gera perioada post-Gaddafi fără a provoca un haos la frontiera sa de sud. 
Un post de frontieră în flăcări, soldaţi NATO care intervin pentru a evita o escaladare a conflictului : graniţa dintre Kosovo şi Serbia, placă turnantă a contrabandei, este din nou sub tensiune. Pentru un editorialist olandez, soluţia trece prin negociere şi dezvoltarea comerţului legal. 
Confruntată cu criza datoriei publice şi având o atitudine ezitantă în Libia şi Afganistan, Europa nu doar că îşi diminuează influenţa, dar devine o problemă pentru Statele Unite. Acesta este verdictul editorialiştilor de la The New York Times. 
La Deveselu, o veche bază militară din Sudul României, se va construi o parte din scutul antirachetă american. Decizia anunţată pe 3 mai alimentează speranţa unor zile mai bune. 
Consilierii militari ai NATO se găsesc deja în Benghazi, iar implicarea organizaţiei în războiul civil se adânceşte. Dar în timp ce forţele Colonelului Gaddafi înaintează, finalul acestuia devine mai greu de prevăzut, consideră The Guardian. 
Operațiunile militare din Libia demonstrează ceva: NATO nu mai este capabilă să stăpânească mersul evenimentelor din lume. Iar UE este incapabilă să preia comanda din aceleași motive: divizarea membrilor săi și reticența americanilor. 
Obiectivul principal al operaţiei Odiseea din Zori - protejarea civililor libieni - este justă, afirmă presa europeană, care îşi pune întrebări despre celelalte interese : petrolul, căderea lui Gaddafi şi imaginea lui Nicolas Sarkozy .
NATO este minată de o criză profundă, aşa că mai multe voci cer o "europenizare" progresivă a Alianţei pentru a instaura o "hegemonie binevoitoare" a Europei în lume. Dar pentru asta, este necesar ca UE să dezvolte o adevărată politică de apărare comună, scrie un analist polonez. 
În 1 ianuarie, Estonia va fi prima republică baltică care se va alătura zonei euro. O adeziune care, potrivit unui politolog estonian, va stimula celelalte două state beltice şi va permite o apropiere între cele trei ţări care întreţin relaţii caracterizate printr-o lipsă de cooperare. 
În timp ce lumea devine mai mare, iar goana pentru resursele de sub Oceanul Arctic se intensifică, ţările din Nordul îndepărtat al Europei îşi caută un ţel comun. 
Summit-ul NATO care se desfăşoară la Lisabona pe 19 şi 20 noiembrie marchează official creşterea influienţei Rusiei în Europa, regretă un cronicar roman, care consideră că menţinerea legăturii între Europa de Est şi Washington este esenţială pentru securitatea ţărilor din regiune. 
Criza obligă statele europene să facă reduceri fără precedent în bugetul Apărării. Armatele acestor ţări se află astfel în lipsă de oameni şi de mijloace. O situaţie care ameninţă superioritatea tehnologică a Europei şi securitatea cetăţenilor săi. 
Summit-ul pe probleme de securitate de la Deauville (Franţa) a pus bazele unei noi geopolitici europene. În loc de o Uniune Europeană aflată în flancul ambiţiilor de extindere spre Est ale NATO, se conturează o Europă "trilaterală", care susţine ambiţiile europene ale Turciei şi aduce Rusia la bord. 
Prezentat în 14 octombrie, noul concept strategic al NATO împarte europenii, între cei care doresc să integreze Rusia în Alianţă, cei care încă văd în ea un inamic potenţial şi cei care pun relaţiile cu Washington mai presus de orice. 
Inchiderea spre sine afişată de ţările membre de la ultima extindere ameninţă însăşi existenţa Uniunii. In lipsă de lideri ambiţioşi şi de anvergură, ar putea, pur şi simplu să dispară, afirmă un fost consilier al lui Bill Clinton. 
În urma apariţiei în presa internaţională a mai mult de 90 000 de documente referitoare la războiul din Afganistan, este evident că probele care să arate că situaţia ţării este pe cale de a se stabiliza sunt puţine. Vestul ar putea foarte bine să abandoneze strategia de contra - insurecţie şi ar trebui să se concentreze în schimb pe lupta contra - terorismului. 
Tensiunea dintre Turcia şi Israel, după atacul mortal al Tsahal-ului asupra flotilei de activişti pro-palestinieni, conduce nu doar la ruperea relaţiilor tradiţionale de prietenie dintre Ankara şi Ierusalim. Aceasta este cea mai profundă criză a relaţiilor, odată solide şi fructoase, dintre Turcia şi Occident. 
În materie de apărare, statele membre preferă să-şi dezvolte fiecare armatele şi strategiile lor separate, şi sunt reticente în a pune în aplicare o politică şi unităţi militare comune. Dar problemele generate de conflictul din Afganistan ar trebui să le împingă să-şi reconsidere această poziţie. 
În dezacord asupra menţinerii trupelor în Afganistan, guvernul olandez de coaliţie a căzut în 20 februarie. Unda de şoc ar putea să atingă vecinii săi europeni care au încă trupe pe teren, consideră presa europeană. 
Ce puţin timp înainte de conferinţa internaţională asupra Afganistanului, trebuie să acceptăm evidenţa: obiectivele pe care şi le fixează occidentalii în această ţară sunt incompatibile şi vom sfârşi prin a lăsa talibanilor, inevitabil, o parte din putere. 
Depunerea, pe 22 decembrie a cererii de adeziune la Uniunea Europeană de către Serbia a fost salutată de toată Europa. Pentru David Cronin, cele 27 de state dau dovadă de o “ipocrizie fără ruşine” în relaţiile cu vechea paria a Balcanilor.
Oriunde în Bruxelles, şi nu numai în instituţiile internaţionale, limba franceză pierde teren în favoarea limbii engleze. Într-o ţară care nu are nici o limbă comună, limba lui Shakespeare permite evitarea alegerii între franceză şi flamandă, explică corespondentul ziarului Le Monde în Belgia. 
Statele Unite au solicitat mai mulţi soldaţi contra talibanilor. Dar, după cum reiese din dezbaterile care au loc în Parlamentul german, aliaţii au abandonat mitul unui război bun fără să prezinte nicio alternativă credibilă opiniei publice. 
Cu Tony Blair şi David Miliband drept candidaţi la posturi importante în birourile UE, Londra şi-ar dori o implicare mai intensă în Europa. Oricum ar fi, după cum scrie Mary Dejevsky în The Independent, conservatorul David Camerun ar putea avea de aşteptat ca drumul pe care îl urmează să aibă vreun impact.
Europeni şi americani încearcă să obţină un acord între liderii bosniaci asupra unei reforme instituţionale. Dar UE nu pare să poată influenţa aceste negocieri de care ar putea depinde viitorul ţării, constată cotidianul croat Novi List. 
Un raport european publicat în 30 septembrie consideră că Georgia a fost responsabilă pentru izbucnirea războiului cu Rusia, în august 2008. Raportul acuză de asemenea Rusia de provocări şi reacţii disproporţionate. Concluzii care lasă multe probleme nerezolvate, consideră presa europeană. 
Lipsită de scuturile antirachetă americane, Europa Centrală şi Orientală s-a simţit trădată de către Barak Obama. Dar această decepţie ar putea servi drept punct de plecare pentru adoptarea unei noi strategii, apreciază presa din zonă. 
Decizia lui Barak Obama de a nu mai instala în Polonia şi în Republica Cehă sistemul de apărare antirachetă promis de către George Bush, a fost foarte rău primită în cele două ţări. Presa îşi face probleme în privinţa influenţei Moscovei în regiune. 
După bombardarea de către NATO a două camioane-cisternă în nordul Afganistanului la cererea Bundeswehr, care a provocat aproape o sută de victime, armata germană se află sub focul criticilor aliaţilor săi europeni. Reproşuri premature şi periculoase, spune Süddeutsche Zeitung, pentru care războiul intră în cele din urmă în campania electorală. 
Pe data de 17 august, doi membri ai ambasadei ruse din Praga, acuzaţi de spionaj, au fost expulzaţi. A doua zi, doi diplomaţi cehi ce lucrau la Moscova au fost trimişi acasă, ca represalii. Acest episod ilustrează tensiunile ce marchează încă relaţiile dintre Rusia şi foştii săi sateliţi, care acum fac parte din UE şi NATO. - 1 of 2
- next