Jose Manuel Barroso
-
26 decembrie 2011Neues Deutschland Berlin
-
Editorial
Alegerea Comisiei
16 decembrie 20113Presseurop -
Criza datoriei publice
Soluţiile lui Van Rompuy şi Barroso
7 decembrie 20113PresseuropEl País -
Cine se teme de Germania? / 4
Doamna de Fier este prea rigidă
24 noiembrie 201115Die Tageszeitung Berlin -
Zona euro
Euroobligaţiunile ne vor salva!
24 noiembrie 201110El Mundo Madrid -
24 noiembrie 2011Corriere della Sera Milano
-
Grupul din Frankfurt
Un “nou guvern din umbră”
10 noiembrie 20112PresseuropEl Mundo -
Revista presei
Barroso, combativ dar dezarmat
29 septembrie 20117Presseurop -
Bugetul UE
Braţ de fier între statele membre şi Comisie
30 iunie 2011PresseuropPresseurop -
Uniunea Europeană
Schengen: Barroso face un apel la ordine
23 iunie 20114PresseuropJyllands-Posten -
Croaţia
UE îşi deschide porţile
8 iunie 20113PresseuropJutarnji List -
Nuclear
Comisia Europeană exagerează
18 martie 2011PresseuropLa Razón -
Energie
Schimb de replici Barroso-Putin
25 februarie 2011Presseuropeuobserver.com -
Revoluţii arabe
Lady Ashton în barca întârziaţilor
17 februarie 2011Libération Paris -
Bugetul UE
Barroso stabileşte bugetul UE
10 februarie 2011PresseuropRzeczpospolita -
Ungaria
Fractura maghiară
1 februarie 20111Respekt Praga -
UE-Uzbekistan
Prietenul nostru din Taşkent
24 ianuarie 2011De Standaard Bruxelles -
Instituţii
Comisar, o muncă de aur
6 octombrie 20101Der Spiegel Hamburg -
Editorial
Egoisme
17 septembrie 2010Presseurop -
16 septembrie 2010Libération Paris
-
Comisia Europeană
Barroso vorbeşte dar nu spune multe
8 septembrie 20101Presseurop -
Slovacia – Ungaria
Bruxelul vrea să detensioneze pulsațiile naționaliste
4 iunie 2010Presseurop -
Criza grecească
Şi tu, Jose?
26 mai 2010PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Comisia Europeană
Barroso, "pompierul celei de a 25a ore"
14 mai 2010PresseuropLe Monde -
Germania / Portugalia
Barroso citat în scandalul submarinelor
30 martie 20101PresseuropPúblico -
Comisia Europeană
Prea tulbure: cine face ce?
10 februarie 20101România liberă Bucureşti -
UE/USA
Obama şi cei 27 de pitici
3 februarie 20101Presseurop -
28 ianuarie 20101Le Monde Paris
-
Comisia Europeană
Jeleva, excepţia culturală bulgară
19 ianuarie 20101Dnevnik Sofia -
Editorial
Audieri
15 ianuarie 2010Presseurop -
Comisia Europeană
Marele oral poate începe
11 ianuarie 2010Presseurop -
Comisia Europeană
Barroso II, noua echipă franceză
1 decembrie 20091Presseurop -
Consiliul European
Cinci moduri de întrebuinţare despre Bruxelles
24 noiembrie 2009Rzeczpospolita Varşovia -
Instituţii europene
Căutaţi femeile !
17 noiembrie 2009La Stampa Torino -
Comisia Europeană
Cine va lua posturile?
11 noiembrie 2009PresseuropWprost -
Comisia Europeană
Câteva dosare şi pachete de cadouri
14 octombrie 2009Presseurop -
Politică
Guvernul roman semnează şi cade
13 octombrie 2009PresseuropCotidianul -
VIITORUL EUROPEI
Cele trei şantiere ale domnului Barroso
22 septembrie 2009El País Madrid -
Comisia europeană
Omul greşit în momentul potrivit
17 septembrie 2009The Independent Londra -
Tratatul de la Lisabona
Polonezii zic Da, dacă Irlanda zice prima...
14 septembrie 2009PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Comisia europeană
Barroso II : întoarcerea ratată
14 septembrie 20091Presseurop -
Comisia europeană
Barosso se crede un Moïse al Uniunii
4 septembrie 2009PresseuropMladá Fronta DNES -
Comisia europeană
Joschka Fischer, un rival pentru Barroso
6 august 2009PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Islanda
Drumu-i lung până la Bruxelles
17 iulie 20091Presseurop -
Parlamentul European
Un nou Jerzy pentru Parlament
14 iulie 2009Presseurop -
Imigraţie
Canada pedepseşte cehii
14 iulie 2009PresseuropHospodářské noviny -
Guvernanţa economică
Hai să salvăm Europa, împreună !
29 iunie 20091El País Madrid -
Uniunea Europeană
Lupta pentru sufletul Europei
23 iunie 2009PresseuropGazeta Wyborcza -
Comisia Europeană
Barroso, mereu aici
17 iunie 2009The Guardian Londra -
Instituţii
O Uniune prea opacă
15 iunie 20092Spiked Londra
Singură împotriva tuturor, Angela Merkel refuză consolidarea rolului BCE şi euroobligaţiunile. Dar chiar şi în Germania, unii experţi avertizează acum că obsesia ei faţă de disciplină ar putea aduce haosul în întreaga Europă.
Propuse în mod oficial de Comisia Europeană, obligaţiunile europene sunt considerate de către ţările aflate în dificultate drept soluţia pentru criza datoriei. Rămâne de convins Germania, care va sfârşi prin a ceda, speră El Mundo.
În “discursul său despre starea Uniunii”, pronunţat în faţa Parlamentului European pe 28 septembrie, preşedintele Comisiei a vrut să-şi apere instituţia şi să facă propuneri concrete pentru a ieşi din criză. Dar presa europeană nu îşi face deloc iluzii în privinţa posibilităţii sale reale de a face manevre.
Pe 16 februarie, Catherine Ashton a anunţat un ajutor de 258 de milioane de euro până în 2013 pentru Tunisia. Pentru Libération, a fost nevoie să ajungă bărcile cu emigranţi tunisieni pe coastele Lampedusei pentru ca UE să acorde în sfârşit sprijinul său activ revoluţiei tunisiene.
Ce se întâmplă la Budapesta? În timp ce Europa îşi pune întrebări asupra politicii naţionaliste a guvernului Orbán, săptămânalul ceh Respekt a cerut părerea unor intelectuali şi jurnalişti. Şi s-ar părea că societatea maghiară este divizată între tabere ireconciliabile.
Atunci când are treabă cu dictatorii, Europa aplică două greutăţi, două măsuri: promptă în sancţionarea bielorusului Lukaşenko, ea este cu mult mai îngăduitoare cu uzbekul Karimov, ca şi altădată cu Ben Ali. Dar oare merită? se întreabă politologul Bruno De Cordier.
Cine a spus că înalţii funcţionari şi comisarii europeni de la Bruxelles ocupă posturi plictisitoare într-un oraş gri? Totuşi, asigură Der Spiegel, Bruxelles este Bizanţul.
Ameninţată cu riposte juridice din partea Comisiei, prea puţin susţinută de vecinii săi, Franţa este prima victimă a retoricii războinice a preşedintelui ei faţă de romi. Anumite ţări ar putea totuşi să o ajute să găsească o scăpare.
Primul discurs asupra Uniunii al şefului executivului de la Bruxelles era foarte aşteptat. Dar în timp ce UE iese încet din criză, cuvintele acestuia denotă o lipsă de ambiţie, regretă presa europeană.
Refuzând invitaţia de a participa la următorul summit UE-SUA în mai, Barack Obama pune Europa în faţa propriilor ei slăbiciuni. Presupus să ofere un interlocutor european unic celorlalte ţări, Tratatul de la Lisabona de fapt i-a înmulţit, subliniază presa, care înţelege agasarea Washingtonului.
Catherine Ashton absentă în timpul crizei din Haiti, Herman Van Rompuy invizibil, José Manuel Barroso care îşi apără prerogativele, şi preşedinţia prin rotaţie care caută să existe: presupuse să simplifice acţiunea Uniunii, noile instituţii prevăzute de Tratatul de la Lisabona demarează greu.
Controversată pentru legături financiare dubioase, bulgăroaica a trebuit să renunţe la candidatura ei pentru postul de Comisar pentru Ajutor Umanitar în 19 ianuarie. Dar încăpăţânarea guvernului ei de a o sprijini demonstrează decalajul care încă există între Sofia şi Bruxelles.
Parlamentul a început luni audierile celor 26 de comisari europeni ai echipei Barroso II. Exerciţiul, nepopular printre candidaţi, permite Camerei să-şi arate şi să-şi consolideze autoritatea, observă presa.
Desemnarea comisarilor europeni care îl înconjoară pe José Manuel Barroso este fructul unor lungi negocieri politice. Iar la acest joc al manevrelor tactice, Franţa este cea care a ieşit cel mai bine, constată presa europeană.
Ce învăţătură despre UE putem trage din nominările lui Herman Van Rompuy şi Catherine Ashton ? Cinci lecţii, după părerea lui Pawel Lisicki, redactor şef al cotidianului polonez Rzeczpospolita.
Majoritare în rândul populaţiei europene, femeile sunt totuşi sub-reprezentate în posturile cheie ale instituţiilor. În momentul când cei 27 se reunesc pentru a desemna personalităţile care urmează să ocupe cele mai înalte funcţii ale Uniunii, femeile cer ca paritatea să fie respectată.
Pentru a-i mulţumi pe toţi potenţialii candidaţi la un loc în viitoarea Comisie, preşedintele acesteia este pe cale de a creea noi portofolii. Dar valoarea posturilor poate fi măsurată prin numărul de obiecte
primite în cursul unui mandat, se amuză presa.
Realegerea unui cameleon ca Jose manuel Barosso, al carui slogan "Partidul meu este Europa"concentrează suma tuturor ideilor filozofice a acestuia, reprezintă oportunitatea de a "întregi" Europa în următorii 5 ani şi de a face din aceasta un jucător global. Această întregire va implica trei obiective principale : eliminarea diferenţelor dintre membrii de prim rang şi cei de rangul al doilea, completarea lărgirii spre Balcani şi desăvârşirea modelului european, pentru ca acesta să servească drept o sursă de inspiraţie pentru "vecinii europeni" din Bielarus până la Caucaz.
Fără să inspire prea mult entuziasm, Jose Manuel Barroso a fost re-ales preşedinte al Comisiei Europene, cu o majoritate confortabilă de 382 de voturi pentru şi 219 împotrivă. The Independent susţine că un şef al executivului mai puţin birocrat ar fi fost mai potrivit într-un moment în care Europa are nevoie mai mult ca niciodată de unitate pentru a recesiunea, schimbările climatice şi securitatea energetică.
Preşedintele pe plecare al Comisiei Europene ar putea fi restabilit în poziţia sa de către Parlamentul European în 16 septembrie. Însă, contestat însă pentru gestiunea crizei economice, el îşi începe al doilea mandat slăbit faţă de alte instituţii comunitare, a declarat presa europeană.
Parlamentul islandez a votat pe 16 iulie o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Presa europeană a apreciat ştirea, dar nu-şi face iluzii cu privire la dificultăţile care o aşteaptă pe această insulă lovită din plină de criză şi tradiţional împotrivită integrării.
Criza economică, climatul, imigraţia, extinderea, reconducerea lui Barroso sau tratatul de la Lisabona...Programul eurodeputaţilor pentru mandatul care a început este copios. Dar sub umbrela noului lor preşedinte provenit din noile ţări membre, ei se prepară deja la ceva turbulenţe, previne presa europeană.
De la începutul crizei,guvernele naţionale ignoră recomandările venite de la Bruxelles şi scurtcircuitează acţiunea sa în materie economică. Totuşi,Uniunea şi moneda unică au salvat anumite ţări membre de la faliment. Pentru El País, Europa ar fi mult mai bine dacă guvernele ar acţiona într-o manieră mai puţin unilaterală.
Reuniţi la Bruxelles în 18 şi 19 iunie, conducătorii europeni ar trebui să susţină reconducerea lui José Manuel Barroso la conducerea Comisiei. Portughezul este însă departe de a întruni unanimitatea. Dovada şi prin acest portret realizat de The Guardian.
Cetăţenii europeni par să se dezintereseze de Uniunea Europeană. Pentru sociologul Frank Furedi, această apatie se datorează culturii din spatele uşilor închise, practicate de Uniune, ca şi datorită instituţiilor excluse de la orice control democratic.