Democraţie
-
Criza zonei euro
Ingo Schulze – 10 teze despre criză
27 ianuarie 201224Süddeutsche Zeitung -
Dezbatere
Europa înseamnă pace. Doar atât?
19 ianuarie 201267De Morgen Bruxelles -
19 ianuarie 2012PresseuropNépszava
-
9 ianuarie 20127NRC Handelsblad Rotterdam
-
Criza din zona euro
Islanda este utopia noastră modernă
23 decembrie 201139Público Madrid -
Editorial
Alegerea Comisiei
16 decembrie 20113Presseurop -
Zona euro
Puterea alarmantă a agenţiilor de rating
7 decembrie 201113Libération Paris -
Uniunea Europeană
Daţi democraţiei o şansă
1 decembrie 201130The Guardian Londra -
30 noiembrie 2011Respekt Praga
-
Uniunea Europeană
Viaţa într-un “economic” roz somon
29 noiembrie 201112De Morgen Bruxelles -
17 noiembrie 20118Hospodářské noviny Praga
-
Dezbatere
În apărarea tehnocraţior
17 noiembrie 201110The Guardian Londra -
Criza zonei euro
Grupul din Frankfurt, comandoul Europei
16 noiembrie 201111The Spectator Londra -
Criza datoriei publice
Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 201123The Economist Londra -
9 noiembrie 20117PresseuropFrankfurter Allgemeine Zeitung
-
7 noiembrie 2011NRC Handelsblad Rotterdam
-
Criza zonei euro
Europa tehnocrată, „răzbunarea Agorei”
7 noiembrie 20116Il Sole-24 Ore Milano -
Referendumul grecesc
Democraţia, la active toxice
2 noiembrie 201118Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
2 noiembrie 20116To Ethnos Atena
-
Editorial
La mijloc
28 octombrie 20112Presseurop -
Salvarea monedei euro
Niciodată fără Bundestag-ul meu
25 octombrie 2011PresseuropDie Tageszeitung -
Criza financiară
Frica mănâncă politica
20 octombrie 20118Frankfurter Rundschau Frankfurt -
Revolta "Indignaţilor"
O “revoluţie prin hashtag”
18 octombrie 20118Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
14 octombrie 201116El País Madrid
-
Germania
Berlin, sub vraja piraţilor
20 septembrie 20115Süddeutsche Zeitung -
9 septembrie 2011PresseuropPúblico
-
Democraţie
Elitele UE îndepărtează puterea de popor
24 august 20116The New York Times New York -
Dezbatere
După Oslo, lupta cu diversitatea
3 august 20114Adevărul Bucureşti -
Uniunea Europeană
Democratizarea un ajută la nimic
11 iulie 201123Der Spiegel Hamburg -
8 iulie 20116De Groene Amsterdammer Amsterdam
-
Islanda
Prima Constituţie participativă
4 iulie 20112Sydsvenskan Malmö -
Criza datoriei publice
E vremea să ne recucerim democraţia
24 iunie 20113The Guardian Londra -
14 iunie 2011PresseuropGazeta Wyborcza
-
Uniunea Europeană
Întoarcerea la naţiune
8 iunie 201124Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Spania-Tunisia
Mică lecţie de democraţie obosită
6 iunie 20113De Volkskrant Amsterdam -
26 mai 2011PresseuropEl País
-
23 mai 2011PresseuropEl País
-
Marea Britanie
Alegătorii merg la urne — despre urne
5 mai 2011PresseuropThe Independent -
19 aprilie 20114Népszabadság Budapesta
-
25 martie 20116Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt
-
Criza monedei euro
S-a născut Europa politică
9 martie 20115Libération Paris -
Revoluţii arabe
Motive pentru a fi optimişti
17 februarie 20111PresseuropDie Zeit -
Marea Mediterană
O provocare pentru democraţia noastră
15 februarie 2011Der Standard Viena -
10 februarie 20113Lidové noviny Praga
-
UE-Orientul Mijlociu
Şi arabii iubesc libertatea
4 februarie 20113Der Standard Viena -
Orientul Mijlociu
Nu vă atingeți de Egipt
2 februarie 20116The Guardian Londra -
Franța-Tunisia
Parisul, spectator pasiv al revoluției
18 ianuarie 20111Presseurop -
Literatură
"Indignaţi-vă!" unii pe alţii
7 ianuarie 2011Libération Paris -
Schimbări climatice
Viitorul nostru este eco-dictatura?
13 decembrie 20104Der Freitag Berlin -
Instituţii
“Eurocrația” profită de pe urma crizei
8 decembrie 2010Przekrój Varşovia
Iată nebunia care a devenit un fapt de la sine înţeles, un dat: de ani de zile societatea este jefuită, iar democraţia este ruinată. Scriitorul german Ingo Schulze s-a săturat. Zece motive pentru ane lua pe noi înşine din nou în serios. 
Liderii europeni nu ezită să folosească spectrul războiului pentru a-şi justifica politicile lor de salvare a monedei euro. Dar acest argument nu mai funcţionează, observă filozoful olandez Paul Scheffer. Sprijinul cetăţenilor trebuie să fie câştigat cu argumente adevărate. 
Uniunea a intrat oare într-o fază terminală? Într-un eseu, jurnalistul şi istoricul olandez Geert Mak consideră că, până în 2012, ea va trebui să-şi aleagă calea politică care să o scoată din logica banilor. Sau îşi va pierde locul în lume. 
Respingând prin referendum salvarea băncilor şi rambursarea datoriei externe a ţării, islandezii au arătat că este posibil să scape de legile capitalismului şi să-şi ia în mâini destinul, se bucură un istoric spaniol. 
Punând zona euro sub supraveghere în ajunul Consiliului European, Standard & Poor's confirmă apariţia unei puteri economice nelimitate care perturbă organizarea democratică, deplânge Libération. 
Se transformă UE într-un imperiu condus de Germania? Pentru socialistul german Ulrich Becks, ar trebui să profităm de această mult răspândită şi mult discutată teamă de a stabili o nouă organizare a Uniunii, bazată pe o comunitate reală a cetăţenilor. 
Încercând să combată corupţia prin interceptări telefonice ilegale, fostul ministru slovac al Apărării a ajuns să încalce principiile democratice pe care dorea să le susţină şi a fost constrâns să demisioneze. Scandalul afectează şi mai mult încrederea cetăţenilor slovaci în presă şi în politicieni. 
Din cauza crizei, puterea se concentrează tot mai mult la Bruxelles. Pentru că acolo se găsesc instituţiile europene dar şi mijloacele de comunicare cele mai puternice, deseori economice şi anglo-saxone, care dau tonul politicii în statele membre, remarcă un editorialist belgian. 
Nimic nu uneşte mai mult decât un duşman comun. Dar această zicală a secolului al nouăsprezecelea este puţin adaptată la criza actuală. Numai schimbându-şi relaţia lor cu puterile europenii se vor putea uni şi ieşi din criză, consideră un editorialist ceh. 
Numirea lui Lucas Papademos şi a lui Mario Monti ca şefi ai guvernelor tehnocrate din Grecia şi Italia a făcut să curgă multă cerneală. Dar, în restul continentului, experţii au jucat adesea un rol pozitiv în politică pe timp de criză, subliniază un jurnalist al The Guardian
Polarizat în jurul Angelei Merkel şi a lui Nicolas Sarkozy, un mic grup de lideri europeni nealeşi şi-a asumat rolul de a guverna zona euro şi de a îndepărta liderii care nu urmează linia trasată, scrie săptămânalul conservator britanic The Spectator. 
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist. 
Guvernele de "experţi", propuse în Italia şi Grecia, ar putea fi bune în luarea deciziilor de urgenţă, dar ar adânci neîncrederea cetăţenilor europeni faţă de democraţie. Pentru a evita acest lucru, politica trebuie să-şi revendice locul. 
Cine supune poporului său o chestiune de destin trece în Europa drept un pericol general. Acesta este mesajul pieţelor şi, de luni seara, şi al politicului.
În faţa atmosferei contestatare din rândul poporului său, primul-ministru grec a ales să organizeze un referendum mai degrabă decât alegeri anticipate. Dar prezervându-şi astfel propriul lui viitor, el oferă grecilor o alegere prea simplistă. 
Din frică şi necunoaştere, politicul încearcă de la începutul crizei financiare să bată pieţele financiare cu propriile lor arme. Poate să pună la dispoziţie oricât de multe miliarde şi tot degeaba. Dacă nu se hotărăşte în privinţa regulilor jocului, va trebui să piardă confruntarea. 
Mişcările indignaţilor care înfloresc în toată lumea, reprezintă o nouă formă de participare politică. Neorganizată, ea cere de la instituţii precum partidele politice sau sindicate un dialog permanent, care le zguduie autoritatea. 
După manifestaţiile din Grecia şi protestele Indignaţilor spanioli, agitaţia a traversat Atlanticul prin mişcarea Occupy Wall Street. Directă sau reprezentativă, chiar ideea de democraţie este astăzi pusă sub semnul întrebării, estimează José Ignacio Torreblanca.
Ei cer mai multă transparenţă şi democraţie directă, şi aproape fiecare al zecelea alegător berlinez le-a dat votul. Partidul Piraţilor nu mai este un partid pentru tocilarii obsedaţi de Internet, ci reprezintă cereri ale unui segment extins al societăţii. 
Populiştii au dreptate într-o privinţă: Uniunea nu-şi ascultă cetăţenii. Iar felul în care acționează conducătorii şi instituţiile ei nu face decât să întărească impresia că integrarea europeană se face prin măsuri tehnocratice asupra cărora populaţiile nu au nicio influenţă. 
Atacurile din Oslo şi insula Utøya au fost un şoc pentru norvegieni. Pentru UE ele sunt un semn că a venit momentul să avem o adevărată politică a diversităţii, consideră un editorialist român. 
În ciuda numărului impresionant de probleme ale Uniunii Europene, democratizarea nu este soluţia. Mai degrabă, elitele UE au nevoie de o îmbunătăţire, iar puterea trebuie să fie luată de la periferie. 
În acest început de al XXI-lea secol, Europa este aidoma unui dinozaur. Pentru a se adapta la noua lume în formare, ea trebuie să iasă din lenevia ei. Apelul scriitorului olandez Geert Mak. 
După crahul financiar din 2008 şi căderea guvernului sub presiunea populară, islandezii îşi continuă revoluţia cetăţenească. Astăzi, toţi utilizatorii Internet sunt încurajaţi să elaboreze noua Constituţie. 
Criza grecească este un exemplu de ce se poate întâmpla atunci când autorităţile politice aruncă responsabilitatea pe umerii unor agenţii de evaluare, care practic nu pot fi trase la răspundere, scrie economistul Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel. 
Uniunea Europeană a fost cel mai bun lucru care se putea întâmpla continentului. În cursul anilor a devenit însă un demon, de necontrolat şi de neschimbat prin alegeri. Există o singură cale pentru a evita colapsul: întoarcerea la naţiune şi la democraţie. 
În Tunis, o jurnalistă a cotidianului De Volkskrant a asistat la o scenă uimitoare: tineri "indignaţi" spanioli manifestau în faţa ambasadei lor. Din dialogul purtat cu tunisienii a rezultat o reflecţie asupra sistemului nostru politic. 
Noua Constituţie ungară votată de Parlament pe 18 aprilie finalizează "revoluţia naţională" iniţiată de primul ministru Viktor Orbán. Dar această reciclare de idei din secolul al XIX-lea este un pericol pentru ţară, consideră cotidianul Népszabadság. 
Instituţiile europene sunt o hidră de hârtie care devorează cetăţenii, afirmă în ultima sa carte eseistul german Hans Magnus Enzesberger, îndrumând europenii să-i ţină piept acesteia. 
Guvern european orientat spre dreapta pe de-o parte; “shadow cabinet” constituit din opoziţia de stânga pe de alta: criza economică şi financiară stabileşte puţin câte puţin bazele unei democraţii ce priveşte întreaga Uniune, constată editorialistul francez Bernard Guetta. 
Revoluţii în Tunisia şi Egipt, aflux de refugiaţi în Lampedusa: UE continuă să fie prinsă nepregătită. Pentru a preveni noi crize, ea ar trebui să ia în considerare cât de curând o asociere cât mai strânsă cu putinţă a Statelor din Maghreb, consideră Der Standard. 
Comparaţia revoltelor arabe din 2011 cu sfârşitul regimurilor comuniste în Europa este o născocire a minţii, consideră un jurnalist ceh, deoarece tradiţiile culturale şi politice sunt foarte diferite. Ceea ce nu înseamnă că democraţia nu va putea înflori într-o bună zi. 
Europa a urmărit fascinată mişcările de stradă din Egipt – şi totodată cu teamă. Deja a apărut întrebarea ce va urma în continuare. Viitorul este un risc, şi dacă odinioară nici noi n-am fi îndrăznit, în 1989, am fi stat şi acum în peşteri sau am fi trăit sub bici, scrie un autor austriac. 
Evenimentele din Egipt bucură orice iubitor al libertăţii civile, admite editorialistul cotidianului The Guardian, Simon Jenkins. Totuşi, având în vedere recordul său în privinţa intervenţiilor sângeroase şi inutile, Occidentul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a se amesteca în lupta statelor musulmane pentru autodeterminare. 
Depăşit de evenimente, întârziind să îi susţină pe democraţi, guvernul francez a părut să susţină regimul lui Ben Ali până la capăt. Astăzi îi e greu să îşi justifice poziţia. 
Au fost vândute deja mai mult de 500 000 de exemplare din "Indignez-vous!" (Indignaţi-vă), al filosofului Stéphane Hessel, fost rezistent. La 93 de ani, el lansează un apel spre mai multă angajare socială şi politică în numele emoţiei cauzate de injustiţie. 
Conferinţa de la Cancun asupra climatului a permis unele progrese în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar pentru săptămânalul german Der Freitag, va trebui să alegem între două modele: eco-dictatură şi eco-craţie. 
Uniunea Europeană a profitat de criză pentru a prelua anumite puteri suverane din mâna unor state considerate ca fiind "slabe", consideră săptămânalul polonez Przekrój. O atitudine care relansează polemica referitoare la "deficitul democratic" al proiectului european.