Democraţie
-
Comisia Europeană: “UE nu trebuie să se amestece în democraţiile noastre”
6 mai 20138212PresseuropDe Volkskrant -
Uniunea Europeană: “Europa a devenit propriul nostru duşman”
19 aprilie 201317675PresseuropIl Sole-24 Ore -
Dezbatere: Ciber-democraţia este doar un prim pas
16 aprilie 201343826 La Stampa Torino -
Uniunea Europeană: O cetățenie de mucava
8 aprilie 201326817 Dilema Veche Bucureşti -
Estonia: “Cele 15 propuneri ale Adunării cetățenilor către guvernanți”
8 aprilie 201376PresseuropEesti Päevaleht -
Democraţie: Pentru o Republică europeană
5 aprilie 20131259299 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Instituţii: O democraţie prea complexă
3 aprilie 201317421 Trouw Amsterdam -
Democraţie: A face legi nu e un lucru simplu
2 aprilie 201318712 Dilema Veche Bucureşti -
Uniunea Europeană: Hai să experimentăm noi căi
25 martie 201334590 La Repubblica Roma -
Ungaria: Agitaţia în van a opoziţiei
12 martie 2013342 Magyar Nemzet Budapesta -
Dezbatere: Europa şi-a pierdut cetăţenii
11 martie 201380698 El País Madrid -
Democraţie: State, pieţe şi cetăţeni prinşi într-o cursă nebună
28 februarie 201320775 I Kathimerini Atena -
Uniunea Europeană: În ţara orbilor, chiorul e rege
25 ianuarie 201359869 The Guardian Londra -
Social: Sfântul Precarius, noul patron al Europei
15 ianuarie 201385717 NRC Handelsblad Amsterdam -
Republica Cehă: Cine va urma la Castelul din Praga?
11 ianuarie 20131036 Respekt Praga -
Democraţie: Să atragem cetăţenii Europei!
4 ianuarie 201353698 Project Syndicate Praga -
Chestionar de Anul Nou: 40 de întrebări-capcană despre Europa
31 decembrie 201284955 Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung Frankfurt -
Editorial: Cine se teme de Berlusconi?
14 decembrie 20126310Presseurop -
Dezbatere: Cum să păstrăm miracolul european
13 noiembrie 201229465 Dagens Arena Stockholm -
Grecia: Mai multă austeritate, mai puţină libertate a presei
6 noiembrie 20122747 The Observer Londra -
Democraţie: Europa nu devine extremistă
31 iulie 201211312 The Irish Times Dublin -
Euromituri (1/10): Deficitul democratic, mai puţin grav decât credem
23 iulie 201215229 De Groene Amsterdammer Amsterdam -
România: Justiţia, adevărata miză a încleştării politice
19 iulie 20129714 Le Monde Paris -
Dezbatere : Îmbrăţişare sufocantă în stil european
16 iulie 201214119 Die Welt Berlin -
Democraţie: Este timpul ca preşedintele UE să fie ales
11 iulie 201230070 Fokus Stockholm -
Austria: E atât de dificil un referendum despre Europa?
10 iulie 20121009 Die Presse Viena -
Dezbatere: Cinci propuneri pentru schimbarea Europei
4 iulie 2012275122 Internazionale Roma -
Dezbatere: Europa nu are monopolul democraţiei
20 iunie 201215936 De Standaard Bruxelles -
Criza datoriei publice: Politica struţului
4 iunie 201226011 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Democraţie: Cine va deschide “salonul” european?
27 martie 201218076 Dagens Nyheter Stockholm -
România: Pentru că au însemnat ceva
3 martie 2012PresseuropBlog -
Criza zonei euro: Ingo Schulze - 10 teze despre criză
27 ianuarie 2012162524 Süddeutsche Zeitung München -
Dezbatere: Europa înseamnă pace. Doar atât?
19 ianuarie 201218667 De Morgen Bruxelles -
Idei: Recucerirea Europei văzută de Geert Mak
9 ianuarie 20122377 NRC Handelsblad Amsterdam -
Criza din zona euro: Islanda este utopia noastră modernă
23 decembrie 2011599639 Público Madrid -
Editorial: Alegerea Comisiei
16 decembrie 2011673Presseurop -
Zona euro: Puterea alarmantă a agenţiilor de rating
7 decembrie 201120313 Libération Paris -
Uniunea Europeană: Daţi democraţiei o şansă
1 decembrie 201140730 The Guardian Londra -
Slovacia: Căderea incoruptibilului Ľubomír Galko
30 noiembrie 201138 Respekt Praga -
Uniunea Europeană: Viaţa într-un “economic” roz somon
29 noiembrie 201116612 De Morgen Bruxelles -
Dezbatere: UE în criză, caut inamic pentru a mă regăsi
17 noiembrie 20111668 Hospodářské noviny Praga -
Dezbatere: În apărarea tehnocraţior
17 noiembrie 201119211 The Guardian Londra -
Criza zonei euro: Grupul din Frankfurt, comandoul Europei
16 noiembrie 201146511 The Spectator Londra -
Criza datoriei publice: Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 201143123 The Economist Londra -
Germania: Europa şi democraţia: Habermas relansează dezbaterea
9 noiembrie 20112617PresseuropFrankfurter Allgemeine Zeitung -
Criza zonei euro: Modelul democratic
7 noiembrie 201147 NRC Handelsblad Amsterdam -
Criza zonei euro: Europa tehnocrată, „răzbunarea Agorei”
7 noiembrie 20112836 Il Sole-24 Ore Milano -
Referendumul grecesc : Democraţia, la active toxice
2 noiembrie 2011101218 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Grecia: Şantajul lui Papandreu pentru a supravieţui
2 noiembrie 20111486 To Ethnos Atena -
Editorial: La mijloc
28 octombrie 2011482Presseurop
În contextul crizei care afectează partidele politice, multe voci din Italia, precum Mişcarea 5 Stele susţin trecerea la participarea directă făcută posibilă datorită răspândirii Internetului. Dar cele două sisteme ar trebui să se completeze, mai degrabă decât să se excludă. 
Tratatele europene garantează dreptul cetățenilor-consumatori. Dar în practică neaplicarea acestui principiu este deja un loc comun, și mai ales față de cetățenii unui alt stat-membru.
Pragmaticii, conducători politici sau cetățeni, nu au reușit să construiască o UE prosperă și pe deplin democratică. A venit deci timpul ca visătorii, cei care sunt astăzi adevărații realiști, să facă ceva, sunt de părere politoloaga Ulrike Guérot și scriitorul Robert Menasse. 
Auzim adesea că măsurile anticriză aplicate în Uniunea Europeană nu ar fi democratice şi că ar decurge dintr-un “dictat”. În realitate, nu este vorba în nici un caz de un deficit democratic: noi le-am ales. De aceea, politicienii trebuie să lanseze o dezbatere reală privind procesul decizional european. 
Lansată la începutul lui 2011, iniţiativa cetăţenească europeană ar trebui să fie o reflectare a voinţei europenilor. Un milion de semnături permit cetăţenilor să participe la elaborarea politicii comunitare. Dar cum să fim siguri de alegerile lor? 
Criza instituţiilor şi a politicii din Europa incită guvernanţii la alegeri prudente, în numele guvernabilităţii. Dar oare nu ar fi mai bine să încercăm noi forme de participare; la nivel naţional şi european; care ar putea răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor? 
Parlamentul maghiar tocmai a adoptat un nou amendament la Constituţie, denunţat de opoziţie şi contestat în Europa. Pentru Magyar Nemzet, apropiat de guvern, aceste proteste nu sunt decât o iluzie creată de o opoziţie care duce lipsă de legitimitate. 
Ultimele cifre ale Eurobarometrului arată clar ceea ce rezultatele electorale sugerează unele după altele: loviţi de criză, europenii nu mai au încredere în UE. După ce a fost salvat euro, trebuie salvată legitimitatea UE, şi dacă este posibil înainte de alegerile din 2014. 
Rezultatul incert al alegerilor din Italia şi succesul populistului Beppe Grillo au scos din nou la iveală tendinţele extreme care se dezvoltă în ţările lovite de criză. UE şi mai ales pieţele vor fi oare în stare să frângă cercul vicios al crizei şi neîncrederea cetăţenilor? 
Regăsim, în reacţiile elitei europene faţă de criza zonei euro, urmele vechiului spirit dictatorial al unor conducători precum Nicolae Ceauşescu, asigură gânditorul sloven Slavoj Žižek. Aceeaşi neîncredere faţă de democraţie, care odinioară a înfrânat dezvoltarea ţărilor post-comuniste, este astăzi pe cale să câştige teren în Europa. 
Austeritatea şi dictatele pieţelor au creat o grămadă de noi “fideli”: aşa-numiţii precari, care ameninţă giuvaierul civilizaţiei europene, securitatea socială, constată scriitorul belgian Geert Van Istandael. 
În această lună, cehii îşi aleg pentru prima dată preşedintele prin sufragiu universal. Într-o ţară cu figuri istorice puternice, importanţa reală a funcţiei a depăşit-o de multe ori pe cea conferită de către Constituţie, cu riscul de a slăbi statul, reaminteşte Respekt.
Înaintea alegerilor europarlamentare din 2014, Uniunea Europeană poate învăţa multe din recentul scrutin prezidenţial desfăşurat în Statele Unite despre modul în care trebuie să mobilizeze cetăţenii, despre obţinerea legitimităţii şi dobândirea unei influenţe mai mari pe plan internaţional. 
Trei ani de criză euro, 2013 bate la uşă şi tot mai aveţi întrebări? Eseistul Hans Magnus Enzensberger e în aceeaşi situaţie. Vehementul critic al birocraţilor de la Bruxelles a ticluit un chestionar – cu întrebări cât se poate de obiective, fireşte. Mult succes! 
Criza afectează cu siguranţă proiectul comunitar. Dar, călătorind în mijlocul regiunilor martir ale ultimelor războaie, înţelegem care este contribuţia acestuia la nivelul continentului, scrie un jurnalist suedez. Şi dacă dorim să împiedicăm o nouă dispariţie a democraţiei, nu trebuie să ne fie teamă să facem astfel încât cetăţenii să participe la viaţa politică a UE. 
UE nu pridideşte să denunţe creşterea autoritarismului în Ungaria lui Viktor Orbán, dar se pare că închide ochii asupra erodării libertăţii presei în Grecia, ţara pe care a osândit-o la o serie de măsuri de austeritate auto-mutilatoare, scrie un editorialist britanic. 
În pofida avertismentelor că electoratul european, frustrat din cauza declinului economic şi austerităţii, va cădea sub influenţa extremiştilor eurofobi şi xenofobi, acesta continuă să fie în curentul moderat. 
Birocratică, risipitoare, supusă lobbyurilor... UE este ţinta multor critici, care nu provin toate din partea unor eurosceptici înveteraţi. Unele sunt justificate, altele nu. Săptămânalul olandez De Groene Amsterdammer a analizat 10 dintre aceste "mituri". Primul dintre ele: deficitul democratic. 
În spatele ofensivei politice a guvernului lui Victor Ponta, care a condus la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, se ascunde dorinţa de a subjuga sistemul judiciar recent reformat. Totul pe fond de cazuri de corupţie. 
În numele interesului general al UE, executivul de la Bruxelles trebuie să facă presiuni asupra ţărilor membre. Exemple ca România, Ungaria şi Italia arată însă opusul: societatea civilă sau culturile locale sunt în mare parte sacrificate. 
De ce europenii îi cunosc mai bine pe Obama şi Romney decât pe Barroso sau Van Rompuy? Pentru că ei nu îi pot alege pe liderii UE. Cea mai bună metodă pentru a remedia “deficitul democratic” european este să fie aleşi, prin sufragiu universal, consideră jurnalistul suedez Martin Ǻdahl. 
Mecanismul European de Stabilitate și pactul fiscal se numără printre deciziile politice majore ale unei țări. Ar trebui oare ca acest gen de decizii să fie supuse votului populației? În Austria, unde se dezbat de luni de zile modalitățile pentru a ajunge la o mai mare transparență și mai multă democrație directă, politicienii frânează procesul cu toată puterea. 
Corolar al uniunii monetare, uniunea politică nu se va putea face decât dacă UE se dotează cu structuri mai democratice, implicându-i mai mult pe europeni. Eric Jozsef, cronicar la Internazionale, arată cum se poate ajunge aici. 
Nu am venit aici pentru o lecţie de democraţie, a declarat la summitul G20 din Los Cabos, în Mexic, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Şi totuşi, trebuie să recunoaştem că structura europeană este mai puţin democratică decât am vrea să credem iar criza nu ajută cu nimic. 
Partidele politice europene sunt în plină criză. Dincolo de direcţiile lor ideologice, nu se mai ocupă decât de interese particulare, şi îndeosebi de cele ale pensionarilor cărora le promit păstrarea avantajelor din anii trecuţi, dar din care n-a mai rămas de mult nimic. 
Mai întâi au fost cărţile, presa şi apoi Internetul. De aproape două secole, un spaţiu de discuţie virtual a făcut să progreseze democraţia. Ceea ce ne lipseşte însă la ora actuală este un loc de dezbatere comun tuturor europenilor, regretă o editorialistă suedeză. 
Iată nebunia care a devenit un fapt de la sine înţeles, un dat: de ani de zile societatea este jefuită, iar democraţia este ruinată. Scriitorul german Ingo Schulze s-a săturat. Zece motive pentru ane lua pe noi înşine din nou în serios. 
Liderii europeni nu ezită să folosească spectrul războiului pentru a-şi justifica politicile lor de salvare a monedei euro. Dar acest argument nu mai funcţionează, observă filozoful olandez Paul Scheffer. Sprijinul cetăţenilor trebuie să fie câştigat cu argumente adevărate. 
Uniunea a intrat oare într-o fază terminală? Într-un eseu, jurnalistul şi istoricul olandez Geert Mak consideră că, până în 2012, ea va trebui să-şi aleagă calea politică care să o scoată din logica banilor. Sau îşi va pierde locul în lume. 
Respingând prin referendum salvarea băncilor şi rambursarea datoriei externe a ţării, islandezii au arătat că este posibil să scape de legile capitalismului şi să-şi ia în mâini destinul, se bucură un istoric spaniol. 
Punând zona euro sub supraveghere în ajunul Consiliului European, Standard & Poor's confirmă apariţia unei puteri economice nelimitate care perturbă organizarea democratică, deplânge Libération. 
Se transformă UE într-un imperiu condus de Germania? Pentru socialistul german Ulrich Becks, ar trebui să profităm de această mult răspândită şi mult discutată teamă de a stabili o nouă organizare a Uniunii, bazată pe o comunitate reală a cetăţenilor. 
Încercând să combată corupţia prin interceptări telefonice ilegale, fostul ministru slovac al Apărării a ajuns să încalce principiile democratice pe care dorea să le susţină şi a fost constrâns să demisioneze. Scandalul afectează şi mai mult încrederea cetăţenilor slovaci în presă şi în politicieni. 
Din cauza crizei, puterea se concentrează tot mai mult la Bruxelles. Pentru că acolo se găsesc instituţiile europene dar şi mijloacele de comunicare cele mai puternice, deseori economice şi anglo-saxone, care dau tonul politicii în statele membre, remarcă un editorialist belgian. 
Nimic nu uneşte mai mult decât un duşman comun. Dar această zicală a secolului al nouăsprezecelea este puţin adaptată la criza actuală. Numai schimbându-şi relaţia lor cu puterile europenii se vor putea uni şi ieşi din criză, consideră un editorialist ceh. 
Numirea lui Lucas Papademos şi a lui Mario Monti ca şefi ai guvernelor tehnocrate din Grecia şi Italia a făcut să curgă multă cerneală. Dar, în restul continentului, experţii au jucat adesea un rol pozitiv în politică pe timp de criză, subliniază un jurnalist al The Guardian
Polarizat în jurul Angelei Merkel şi a lui Nicolas Sarkozy, un mic grup de lideri europeni nealeşi şi-a asumat rolul de a guverna zona euro şi de a îndepărta liderii care nu urmează linia trasată, scrie săptămânalul conservator britanic The Spectator. 
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist. 
Guvernele de "experţi", propuse în Italia şi Grecia, ar putea fi bune în luarea deciziilor de urgenţă, dar ar adânci neîncrederea cetăţenilor europeni faţă de democraţie. Pentru a evita acest lucru, politica trebuie să-şi revendice locul. 
Cine supune poporului său o chestiune de destin trece în Europa drept un pericol general. Acesta este mesajul pieţelor şi, de luni seara, şi al politicului.
În faţa atmosferei contestatare din rândul poporului său, primul-ministru grec a ales să organizeze un referendum mai degrabă decât alegeri anticipate. Dar prezervându-şi astfel propriul lui viitor, el oferă grecilor o alegere prea simplistă. - 1 of 2
- next