criză
-
31 octombrie 20112PresseuropEl País
-
Tineri
Huliganismul rataţilor
25 august 201110Die Welt Berlin -
19 iulie 2011The New York Times New York
-
16 mai 2011PresseuropEl País
-
18 februarie 2011PresseuropABC
-
20 august 2010PresseuropFinancial Times
-
Austeritate
Leacul Europei ar putea vindeca America
13 iulie 20101NRC Handelsblad Rotterdam -
Ce viitor pentru euro ? / 3
Să tragem învăţături de minte din această criză !
17 mai 20102La Stampa Torino -
14 mai 2010PresseuropHandelsblatt
-
Portugal
Austeritatea şi Sfinţa Sa
11 mai 2010PresseuropPúblico -
Ciza euro
Am salvat moneda euro!
10 mai 2010Presseurop -
Statele baltice şi criza (1)
Alergând după euro
14 aprilie 2010Dziennik Gazeta Prawna Varşovia -
13 aprilie 2010PresseuropMorgunbladid
-
9 aprilie 20104Presseurop
-
8 aprilie 2010PresseuropLa Tribune
-
Criza eurozonei
Angela contra tuturor
25 martie 2010Süddeutsche Zeitung -
Criza monedei euro
Suspans privind viitorul monedei euro
25 martie 20101Presseurop -
22 martie 2010PresseuropAdevărul
-
Germania
Întoarcerea gamelei la birou
17 martie 2010PresseuropSüddeutsche Zeitung -
Criza euro
Unul pentru toţi şi toţi pentru unul!
15 martie 2010El País Madrid -
Criză
Adio salariu fix
12 martie 20102Il Sole-24 Ore Milano -
12 martie 20101La Vanguardia Barcelona
-
3 martie 20101Le Monde Paris
-
23 octombrie 2009Le Monde Paris
-
Criza laptelui
Să tăiem vacile de lapte
20 octombrie 2009La Repubblica Roma -
6 octombrie 2009PresseuropPúblico
-
Criză
Islanda trebuie ajutată
31 august 2009PresseuropDe Volkskrant -
Germania
Criza este bună pentru scena
27 august 20091Süddeutsche Zeitung -
Republica Cehă
Curajoase măriri de impozite
17 august 2009PresseuropLidové noviny -
Criză
Repriză, ce repriză?
14 august 2009Presseurop -
13 august 2009PresseuropCapital
-
Europa centrală şi orientală
Vacile slabe dau năvală
12 august 2009Gândul Bucureşti -
Minorităţi
Romii, victime (între altele) ale crizei
10 august 2009Financial Times Londra -
Germania
O maşină poate ascunde un scandal
29 iulie 2009PresseuropDie Tageszeitung -
Criză economică
Letonii îşi vând sufletul băncilor
10 iulie 2009PresseuropNRC Handelsblad -
Criză
Letonia este mahmură
29 iunie 2009Die Zeit Hamburg -
Germania
Copiii crizei
15 iunie 2009PresseuropDer Spiegel
Paşnica Europă îşi reînvie trecutul zbuciumat. În Franţa, Grecia şi Spania, tinerii îşi exprimă nemulţumirea faţă de situaţia lor, la Londra ei dau foc la cartiere. Care este problema? se întreabă un editorialist german. 
Ca parte a planului de austeritate adoptat în iunie, premierul Greciei intenţionează să scoată la vânzare întreprinderi de stat precum compania naţională de electricitate. Dar, pentru a ne face o imagine asupra modului în care sunt interconectate diferitele forţe politice din Grecia, premierul se confruntă cu ostilitatea unui sindicat pe care l-a creat propriul său partid. 
Măsurile de austeritate europene au fost îndelung criticate de economiştii americani. Pentru Melvyn Krauss, acest lucru denotă o neînţelegere a economiei europene şi a comportamentului consumatorilor. Decât să critice Europa, America ar face bine să adopte tactici similare. 
Contrar a ceea ce afirmă liniştitor ai ei lideri, Tratatul de la Lisabona şi mecanismul de salvare a ţărilor cu probleme nu sunt suficiente pentru a asigura Europei un viitor. Pentru a evita noi crize, avem nevoie de o integrare mai deplină, spune editorialista Barbara Spinelli. 
Primită bine de presa europeană, decizia celor Douăzeci şi Şapte – cu excepţia Marii Britanii – de a crea un mecanism de asistenţă financiară de 750 de miliarde de euro este presupusă să restabilească încrederea în moneda unică. Dacă efectele sale rămân de verificat, este vorba mai ales de un proiect de guvern economic al UE. 
Ce-i mai rău a trecut pentru ţările baltice. Pentru prima oară de la începutul crizei financiare, notele Lituaniei, Letoniei şi Estoniei au crescut. Şi, în curând, cele trei republici ar putea adera la zona euro.
Mişcările speculative din ultimele zile pun în pericol capacitatea Greciei de a-şi redresa finanţele publice. Subminând încrederea creditorilor, speculatorii îngreunează punerea în aplicare a planul de salvare aprobat la sfârşitul lunii martie de către ţările din zona euro şi pun din nou Atena sub presiune. 
Că este sau nu pe placul celor Douăzeci şi şapte, reuniţi în aceste zile la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, de asistenţa adusă Greciei, cancelarul german impune disciplina în sânul Uniunii. Pentru ea, nu sunt numai interesele germane în joc, dar şi Uniunea aşa cum am cunoscut-o până acum. 
Reuniţi la Bruxelles, liderii celor Douăzeci şi şapte trebuie să abordeze, printre altele, modalităţile de salvare ale finanţelor greceşti. În momentul în care cuplul franco-german este în criză, de deciziile lor depinde viitorul monedei unice şi adoptarea sa de către alte ţări din UE. 
Ideea unui Fond Monetar European pentru a ajuta ţări care, precum Grecia, se confruntă cu o datorie care ameninţă stabilitatea monedei euro, câştigă teren. Adversarii acestei idei, în special în Germania, trebuie să-şi reamintească solidaritatea europeană în momentul unificării. 
Afectate de criză şi victime ale unei datorii publice zdrobitoare, mai multe state au decis să reducă veniturile funcţionarilor. O măsură impopulară şi considerată necesară, în lipsa posibilităţii de a devaloriza moneda, dar nu fără precedent, explică Il Sole 24 Ore. 
Proiectul de renovare urbană a capitalei greceşti suferă de pe urma planului de austeritate aprobat la începutul lunii martie de către guvern pentru a remedia starea dezastruoasă a finanţelor publice. În lipsă de bani, vor trebui urmate alte piste, începând cu lupta împotriva invaziei de maşini şi unei dezvoltări urbane haotice. 
Acuzată de a fi ajutat Grecia să ascundă starea reală a finanţelor ei publice şi de a specula asupra datoriei ţării, marea bancă americană de investiţii dispune de o reţea importantă de consilieri foarte ascultaţi de liderii europeni. 
În Europa, recuperarea după criză încurajează guvernele să pună în aplicare noi măsuri pentru a revigora creşterea economică. Dar, ca şi acum un an, în lupta cu riscurile de recesiune, cei 27 au fost incapabili să se coordoneze pentru a aborda împreună "ieşirea din criză", scrie Le Monde. 
Prăbuşirea preţului laptelui în aceste ultime luni în Europa, a determinat costurile producerii acestuia să devină mari, astfel încât unii crescători preferă să îşi sacrifice animalele decât să continue să producă în pierdere. Iată de ce producatorii cer menţinerea controversatei politici a cotelor şi subvenţiilor. Reportaj în nordul Italiei. 
Unul dintre rarele sectoare care o duc bine în Germania şi Austria, în aceste vremuri de restrângeri, este teatrul. Întrucât criza dă materie reprezentării problemelor sufletului uman confruntat cu adversităţile şi influenţa capitalismului.
PIB-ul a crescut cu 0,3% în cel de-al doilea trimestru pe ambele maluri ale Rinului. Dar este prea devreme pentru a vorbi de un sfârşit al crizei, avertizează presa europeană, întrucât în majoritatea ţărilor UE se menţine tendinţa scăderii creşterii brute. În Marea Britanie, creşterea şomajului în rândul tineretului este chiar foarte îngrijorătoare.
Criza face ravagii în Europa centrală şi orientală, în ţări cum ar fi cele Baltice, care afişau nivele record de creştere. Acestea sunt acum obligate să taie în carne vie din bugetul lor, scăzând mai ales salariile funcţionarilor. Miniştrii dau exemplul. 
Criza economică loveşte în Europa Centrală în prioritate comunităţile de romi: ultimii angajaţi, ei sunt primii care sunt concediaţi. Iar actele de violenţă împotriva lor se înmulţesc. 
Letonia, care a afişat mult timp cea mai importantă creştere din UE, se găseşte astăzi pe marginea prăpastiei. A redus cheltuielile de stat şi a scăzut salariile, dar va trebui poate să accepte ideea devaluării monezii sale, foarte curând.