Balcani
-
Croaţia
Un mic “Da” pentru UE
23 ianuarie 20122PresseuropNovi List, Slobodna Dalmacija, Jutarnji List -
Croaţia
Spre Uniune fără entuziasm
20 ianuarie 201215Tportal Zagreb -
Uniunea Europeană
O extindere plină de iluzii
13 octombrie 20113Dagens Nyheter Stockholm -
Fosta Iugoslavie
Deziluzia balcanică a grandorii
3 octombrie 20115Jutarnji List Zagreb -
Bulgaria
Lux Kitsch şi Ikea, în Sofia
23 septembrie 20111Standart Sofia -
Croaţia
UE îşi deschide porţile
8 iunie 20113PresseuropJutarnji List -
Arestarea lui Mladić
Ruşinea nu se va şterge
27 mai 20111 -
27 mai 2011Nacional Zagreb
-
Literatură
Paolo Rumiz, suflet fără frontiere
22 aprilie 20111Le Figaro Paris -
Politica de vecinătate
Nori negri deasupra Mare Nostrum
22 martie 2011La Repubblica Roma -
11 martie 20112Foreign Policy România Bucuresti
-
25 ianuarie 2011The Guardian Londra
-
Balcani
Fotografie de familie în bucăţi
21 ianuarie 20112Politika Belgrad -
13 octombrie 2010Il Sole-24 Ore Milano
-
Balkans
Nici înăuntru, nici înafară
30 septembrie 2010Adevărul Bucureşti -
9 septembrie 2010PresseuropPolitika
-
7 iunie 2010PresseuropVečernji list
-
Europa centrală
Marea Ungarie sperie
24 mai 20109Lidové noviny Praga -
Europa Centrală
Nu mai vrem să fim idioţii utili din Europa !
24 mai 2010Magyar Nemzet Budapesta -
Europa centrala
Aici bate inima Europei
13 mai 20101Hospodářské noviny Praga -
Balcani
Şi de ce nu “Macedonia de Nord”?
4 mai 20101Kapital Sofia -
12 aprilie 20104Presseurop
-
Turcia
Europa prin Justiţie
19 februarie 20101Trouw Amsterdam -
Balcani
Kosovo, vecinul cu probleme
17 februarie 20101The Guardian Londra -
Balcani
Calea otomană spre Europa
8 februarie 20103Globus-Skopje Skopje -
22 decembrie 2009PresseuropPolitika
-
10 decembrie 2009Presseurop
-
25 noiembrie 20091The Guardian Londra
-
Bosnia-Herţegovina
Strategia mioapă de la Bruxelles
18 noiembrie 20093Die Tageszeitung Berlin -
Balcani
Iugo-nostalgia are viitor
22 octombrie 20091Wprost Varşovia -
Politică externă
Făcător de pace, o meserie grea
21 octombrie 2009Dziennik Gazeta Prawna Varşovia -
14 octombrie 2009PresseuropTrouw
-
Dezbatere
Ce frontiere pentru Europa?
14 octombrie 20092Le Monde Paris -
Balcani
UE pierde tura în Bosnia
13 octombrie 20091Novi List Rijeka -
7 octombrie 2009PresseuropDer Standard
-
VIITORUL EUROPEI
Cele trei şantiere ale domnului Barroso
22 septembrie 2009El País Madrid -
31 iulie 20092El País Madrid
-
Extindere
Iluziile pierdute ale Balcanilor
15 iulie 2009The Guardian Londra -
Coopération
UE nelinişteşte Balcanii
26 iunie 2009PresseuropDe Volkskrant
Pe 22 ianuarie, croaţii au votat în favoarea ratificării tratatului de aderare la Uniune. Un mare pas înainte pentru ţară şi un “uf” de uşurare pentru Bruxelles, chiar dacă nivelul record de abţinere de la vot este neliniştitor, notează presa croată. 
Pe 22 ianuarie, Croaţia va trebui să ratifice, prin referendum, tratatul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dar, în contextul integrării într-o Uniune Europeană aflată în criză, campania premergătoare referendumului a fost marcată de dubii şi de o nouă retorică naţionalistă.
Prin deschiderea de perspective de aderare mai multor ţări candidate, Štefan Füle, comisarul pentru Extindere și politica de vecinătate, a vrut să dea dovadă de optimism. Dar acţiunile sale consolidează doar sentimentul că Europa nu ştie încotro se îndreaptă, consideră cotidianul suedez Dagens Nyheter. 
De la Skopje la Niş, trecând prin Split, fosta Iugoslavie se umple de monumente megalomane şi naţionaliste. Scopul lor este rescrierea istoriei, afirmă scriitorul croat Jurica Pavicic. 
Deschiderea mult aşteptată a primului magazin Ikea la Sofia a fost tulburată de o polemică referitoare la preţurile practicate. Un jurnalist bulgar foloseşte acest exemplu pentru a critica atracţia compatrioţilor săi faţă de noutăţi, indiferent de costul lor. 
Deşi presa europeană, în general, a primit cu satisfacţie vestea arestării lui Ratko Mladic, reacţiile variază în funcţie de gradul de implicare al diferitelor ţări în războiul din Bosnia. 
Arestând responsabilul masacrului de la Srebenica şi al atacului de la Sarajevo, autorităţile de la Belgrad întorc o pagină sumbră a istoriei ţării lor. Dar ele nu trebuie să piardă ocazia de a normaliza situaţia ţării lor, previne un editorialist sârb. 
Călător, scriitor şi jurnalist. Italian, balcanic şi puţin slav. Paolo Rumiz este toate acestea în acelaşi timp, el care a trecut prin schimbările europene şi se destăinuie prin povestiri foarte personale. 
Ignorată la începutul construcţiei europene, Mediterana a fost între timp ţinta mai multor tentative de integrare, toate neizbutite. Criza actuală pe ţărmul sudic arată că este necesară o nouă abordare. 
Criminalitatea organizată italiană a făcut legătura între Europa de Est şi cea de Nord, afirmă autorul romanului-anchetă Gomorra. În România, ea controlează prostituţia, ale cărei ramificaţii se întind până în Italia, la traficul de droguri şi spălarea banilor murdari. 
În timp ce Consiliul Europei se pregăteşte să ceară o anchetă asupra afacerilor subterane ale prim-ministrului din Kosovo, Hashim Thaci, cu lumea interlopă, cotidianul britanic The Guardian publică documente secrete NATO care conţin dezvăluiri şocante despre un preţuit aliat al Vestului. 
Cerut de către executivul de la Bruxelles, recensământul populaţiei devine un scop politic în majoritatea statelor din Balcanii occidentali. La douăzeci de ani de la începutul războiului în fosta Iugoslavie, această operaţiune subliniază o dată în plus tensiunile etnice şi sociale. 
În timp ce candidatura Serbiei la UE urmează să fie examinată la sfârşitul lunii, tensiunea întreţinută de ultranaţionalişti creşte periculos, după cum au demonstrat recentele atacuri ale huliganilor sârbi împotriva Gay Pride din Belgrad şi în timpul meciului Italia-Serbia din Genova. 
“Coş cu raci”, "butoi cu pulbere” al sud-estului continental, leagănul Europei sau "moştenitorii Bizanţului”… Identitatea Balcanilor este atât de pestriţă încât Uniunii Europene îi este greu să le discearnă şi să găsească atitudinea corecta pentru a dialoga cu ţările care compun această regiune.
Noul guvern de la Budapesta vrea să acorde paşapoarte tuturor etnicilor maghiari care trăiesc în ţările vecine. Slovacia, principală vizată, a reacţionat puternic. O escaladare a naţionalismului care ar putea destabiliza UE în ansamblu. 
Escaladarea naţionalistă practicată de guvernele din Ungaria şi Slovacia nu este periculoasă numai pentru populaţiile lor, ci şi absurdă, întrucât confirmă prejudecăţile vest-europenilor despre zonă, regretă un jurnalist maghiar. 
Cum am putea defini "Mitteleuropa"? Pentru profesorul universitar ceh Jiri Travnicek, regiunea se caracterizează printr-un raport în perpetuă evoluţie cu istoria, geografia şi cultura. Interviu. 
După aproape douăzeci de ani de ceartă absurdă şi contra-productivă între Grecia şi vecina ei din fosta Iugoslavie, a venit momentul ca cele două ţări să ajungă la un acord, consideră săptămânalul bulgăresc Kapital. 
Mai multe ţări urmăresc evoluţia situaţiei economice din Grecia cu aprehensiune : fie pentru că sunt strâns legaţi economic de Atena, fie pentru că se tem că această criză grecească le va amâna aderarea la moneda unică. 
Libertate de religie, egalitate în drepturi, încălcare a drepturilor omului: mulţi turci ocolesc justiţia lor, adresându-se Curţii Europene a Drepturilor Omului. Un fenomen care exasperează juriştii, dar schimbă treptat societatea. 
La doi ani după declaraţia de independenţă a Kosovo, Uniunea este încă incapabilă să întocmească o politică coerentă în Balcanii de vest. Aceasta lacună nu numai că ameninţă aderarea Serbiei la UE, dar riscă de asemenea să destabilizeze toată regiunea.
Cinci secole de dominare turcă au influenţat profund cultura, gastronomia, limba şi chiar şi gesturile din ţările balcanice. Până la punctul de a le influenţa atitudinea faţă de Uniunea Europeană şi ritmul lor de integrare. 
După ani de impas, cei Douăzeci şi Şapte au decis să relanseze procesul de reconciliere cu Serbia. Presa sârbă se felicită de acordul cu privire la comerţul liber care a fost lansat de curând, dar subliniază faptul că mai rămân multe condiţii de îndeplinit de către Belgrad înainte de a spera o aderare. 
Consiliul Uniunii Europene a aprobat de curând, oficial, candidatura Albaniei la intrarea în Uniunea Europeană. Editorialistul de la The Guardian, Peter Preston, salută o ţară al cărui entuziasm pentru proiectul european apare ca un antidot oportun la cinismul eurosceptic.
Pentru Bosnia, drumul către UE necesită o revizuire a Constituţiei sale, în scopul de a consolida administraţia centrală. Dar, în cadrul negocierilor penibile care au loc între europeni, americani şi liderii bosniaci la Butmir, lângă Sarajevo, Bruxelles a dat dovadă de o lipsă de discernământ care pune în pericol procesul democratic, se îngrijorează Die Tageszeitung. 
Separate de războaiele de la începutul anilor 90, popoarele din fosta Iugoslavie nu au rupt niciodată definitiv legăturile culturale dintre ele. Astăzi, forţaţi de Europa, responsabilii politici au început la rândul lor să urmeze această tendinţă. 
Diplomaţi, soldaţi, poliţişti: din Balcani în Afganistan, UE desfăşoară misiuni de menţinere a păcii uneori cam ambiţioase. Dar în lipsă de organizare şi de implicare a statelor membre, rezultatele sunt rareori la înălţimea aşteptărilor, indică doi experţi într-un raport.
Evoluţia situaţiei politice la frontierele Europei impune definirea clară a limitelor sale, argumentează geopoliticianul Michel Foucher în Le Monde. O reflexie care priveşte mai ales Turcia, asupra căreia Comisia publică astăzi raportul său anual. 
Europeni şi americani încearcă să obţină un acord între liderii bosniaci asupra unei reforme instituţionale. Dar UE nu pare să poată influenţa aceste negocieri de care ar putea depinde viitorul ţării, constată cotidianul croat Novi List. 
Realegerea unui cameleon ca Jose manuel Barosso, al carui slogan "Partidul meu este Europa"concentrează suma tuturor ideilor filozofice a acestuia, reprezintă oportunitatea de a "întregi" Europa în următorii 5 ani şi de a face din aceasta un jucător global. Această întregire va implica trei obiective principale : eliminarea diferenţelor dintre membrii de prim rang şi cei de rangul al doilea, completarea lărgirii spre Balcani şi desăvârşirea modelului european, pentru ca acesta să servească drept o sursă de inspiraţie pentru "vecinii europeni" din Bielarus până la Caucaz. 
Entuziasmul cu care statele membre ale UE au primit cererea de aderare de la Reykjavik contrastează cu prudenţa – chiar ostilitatea – pe care le arată faţă de cele ale fostelor republici Iugoslave şi a Turciei. Dar UE nu-şi poate permite să dea impresia de a favoriza anumiţi candidaţi în detrimentul altora. 
În 1 iulie, Primul minstru croat a demisionat pentru că adeziunea ţării sale la UE pare a fi repusă în discuţie. Şi în Macedonia guvernul este fragil. Cu cât visul european se îndepărtează mai mult, cu atât mai mult vestul Balcanilor ar putea fi destabilizat, se îngrijorează cercetătorul britanic Ian Bancroft.