Elveţia
-
25 ianuarie 201224 heures Lausanne
-
Dezabatere
Cele şapte păcate ale europenilor (1/2)
14 decembrie 201121Die Zeit Hamburg -
Elveţia
Alegătorii tind spre centru
24 octombrie 20112PresseuropLe Temps -
Revista presei
Elveţia: “Bine aţi venit în zona euro!”
7 septembrie 20111Presseurop -
Elveţia
Presiuni pe secretul bancar
26 august 2011PresseuropLe Temps -
11 august 20114De Volkskrant Amsterdam
-
Infrastructură
Găuri în marea reţea
6 iulie 20111La Stampa Torino -
Uniunea Europeană
Industria nucleară o duce încă bine
21 iunie 20111PresseuropLa Tribune -
Dezbatere
Roma-Berlin, noua axă anti-atomică
17 iunie 20113Corriere della Sera Milano -
Ficţiune politică
Hai să îndrăznim Europa 2.0 !
30 mai 20117Die Welt Berlin -
16 mai 2011PresseuropNeue Zürcher Zeitung
-
Austria
“Bye bye stand-by”
6 aprilie 20111PresseuropFalter -
Eutanasie
Moartea la cerere, o dezbatere europeană
2 februarie 20113Wprost Varşovia -
Turism
Chinezii sunt noii japonezi
25 ianuarie 2011La Repubblica Roma -
Perspective de viitor
Către o nouă democraţie
1 noiembrie 20101Berliner Zeitung Berlin -
27 octombrie 2010PresseuropPúblico
-
Expoziţii
Artă contemporană: mare şi frumos
20 octombrie 2010De Standaard Bruxelles -
15 octombrie 2010PresseuropLe Temps
-
Europeanul săptămânii
Bruno Ganz, comedian total
8 octombrie 2010România liberă Bucureşti -
30 august 2010
-
23 august 2010
-
Editorial
O Europă „à la carte”
20 august 2010Presseurop -
Elveţia
Berna alege statu quo-ul
20 august 2010PresseuropTribune de Genève -
Imigraţie
Paris a intrat în clubul "ultra"
19 august 20102Le Monde Paris -
17 august 20101Le Figaro Paris
-
17 august 2010
-
13 august 2010PresseuropLibération
-
23 iulie 2010
-
Populism
Elveţia s-ar putea extinde...
22 iulie 20103PresseuropGazeta Wyborcza -
13 iulie 2010PresseuropTages-Anzeiger
-
Germania / Austria / Elveţia
Războiul profesorilor
24 iunie 20101PresseuropDie Presse -
UE-Libia
Gaddafi dictează muzica Europei
15 iunie 20101Rue89 Paris -
31 martie 2010
-
Extrema dreaptă în Europa / 1
Epoca de aur a noilor populişti
19 martie 20102Le Monde Paris -
4 martie 2010PresseuropTages-Anzeiger
-
Elveţia / Libia
Gaddafi îşi arată colţii
23 februarie 2010PresseuropTages-Anzeiger -
Editorial
Diplomaţie invizibilă
19 februarie 2010Presseurop -
17 februarie 2010PresseuropTribune de Genève
-
16 februarie 2010
-
Germania/Elveţia
Banul fiscului nu are miros
2 februarie 20101Der Spiegel Hamburg -
2 februarie 2010
-
Fraudă fiscală
Informatorul HSBC se întoarce ... în Germania
1 februarie 20101PresseuropFrankfurter Rundschau -
Puncte de vedere din Europa /3
Ce Europă în 2034?
1 ianuarie 2010Fokus Stockholm -
Puncte de vedere din Europa/2
Spunând "Adio" continentului
29 decembrie 20097The Daily Telegraph Londra -
21 decembrie 2009PresseuropDie Presse
-
Dezbateri
Tulburările identităţii naţionale
11 decembrie 20091Presseurop -
2 decembrie 20091El Mundo Madrid
-
Elveţia
Populismul se agaţă de minarete
30 noiembrie 20094Presseurop -
Literatură
"Procesul" lui Kafka la tribunal
24 noiembrie 2009PresseuropDie Zeit -
12 noiembrie 2009La Stampa Torino
Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar, fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Die Zeit prezintă tipologia acţiunilor noastre greşite. 
După mai multe luni de controverse despre creşterea francului elveţian, Banca Naţională a Elveţiei (Schweizerische Nationalbank, SNB) a decis în cele din urmă să stabilească o rată de schimb minimă între moneda helvetică şi euro. În Europa, reacţiile au variat de la surpriză la curiozitate cu privire la această decizie care pică într-un moment când moneda unică este în plină criză. 
Deşi nu face parte din zona euro, Confederaţia nu este la adăpost de consecinţele furtunii care loveşte moneda unică. Începând cu supraevaluarea francului elveţian, un dezastru pentru exporturi şi turism. 
Comisia Europeană a identificat zece proiecte de infrastructură feroviară prioritare. Scopul lor: facilitarea fluxului pasagerilor şi al mărfurilor şi accelerarea integrării în inima Europei. O ambiţie ameninţată de opoziţii politice şi ale cetăţenilor. 
Renunţarea la energia nucleară de către Germania, apoi excluderea posibilităţii revenirii la centralele atomoelectrice în Italia: hotărârile radicale ale celor două state fondatoare ale comunităţii europene ar putea influenţa alte ţări membre UE să renunţe la centralele nucleare şi să mizeze pe energii regenerabile. 
În Nord, bogatele regiuni industriale aliate ţărilor din arcul alpin. În Sud, o confederaţie mediteraneană cu mai mult de 100 de milioane de locuitori. Dacă s-ar reinventa potrivit acestei scheme, Uniunea ar duce-o cu mult mai bine, asigură sociologul german Gunnar Heinsohn. 
Numeroşi europeni caută în străinătate ajutor pentru a reuşi să-şi pună capăt zilelor, în timp ce din ce în ce mai multe ţări autorizează eutanasia. Dorinţa de a muri este oare mai puternică decât dreptul la viaţă? se intreabă săptămânalul Wprost. 
Purtat de apariţia clasei mijlocii, valul crescând de vizitatori din China ar putea asigura viitorul industriei europene de turism. Însă actorii sectorului nu au înţeles încă felul în care trebuie gestionaţi aceşti noi clienţi. 
Mânia manifestează pe străzile din Europa. Este oare sfârşitul democraţiei? Nu, răspunde "viitorologul" german Matthias Horx, cu condiţia ca elitele politice să-şi abandoneze atitudinea de dispreţ şi să lase loc unei adevărate democraţii cetăţene. 
Un manechin gonflabil uriaş, mii de cutii de băuturi goale, un turn de 17 de metri: mai multe opere prezentate la ora actuală în Belgia arată o tendinţă spre gigantism în arta contemporană. 
In fiecare an, Academia Europeană de Film acordă un premiu pentru ansamblul operei unei personalităţi a cinematografului. Anul acesta, elveţianul Bruno Ganz va primi acest premiu la Tallin, în Estonia. 
Virajul securitar al lui Nicolas Sarkozy pune Franţa printre statele membre care aplică politici dure faţă de de imigraţie. Alte ţări, precum Spania sau Germania, au adoptat, ele, abordări mai flexibile. 
In 18 august, guvernul elveţian trebuie să-şi publice poziţia asupra viitorului relaţiilor sale cu Bruxelles. In timp ce la ordinea zilei stă posibilitatea de a lega relaţii mai strânse, adeziunea este în continuare în afara oricărei discuţii. 
Masă turnantă a imigraţiei spre Sudul Europei, Libia respiră căldura şi frigul cu europenii. În timp ce aceştia îi solicită colaborarea pentru a stopa fluxurile migratoare, liderul libian îşi dictează condiţiile, notează Rue89, şi “se joacă cu nervii noştri”. 
Mişcările de extremă dreaptă cunosc un nou avânt în mai multe ţări din Europa. Dacă în Est sunt fidele ideologiei fasciste, în Vest atacă frontal multiculturalismul şi îndosebi islamul. 
2.5 milioane euro pentru numele a 1500 de germani care şi-au ascuns banii în Elveţia. Târgul care l-ar putea face guvernul german cu un informator ridică o dezbatere morală : un stat îşi poate schimba legea în funcţie de interesele lui ? 
Peste 25 de ani, îşi imaginează eseistul suedez Kjell Albin Abrahamsson, Uniunea va cuprinde toate ţările europene – mai puţin Turcia – va avea o politică energetică comună şi va vorbi în sfârşit pe o singură voce, preluând astfel conducerea diplomaţiei internaţionale. 
Înfuriaţi de contribuţia lor de 16 miliarde de euro îndepărtaţilor tehnocraţi de la Bruxelles, pe când PIB-ul britanic este în urma celui al Norvegiei, unii englezi s-au săturat de Europa. Visând la ziua în care Marea Britanie va deveni un paradis fiscal pentru investitorii din lumea întreagă, deputatul conservator Daniel Hannan oferă zece motive de a părăsi UE. 
Desfăşurându-se în acelaşi timp cu interdicţia minaretelor în Elveţia, dezbaterea lansată de guvernul francez asupra a ceea ce înseamnă o naţiune a suscitat numeroase controverse. Întrucât în Europa societăţile au tendinţa de a se întoarce rapid împotriva imigranţilor, observă presa. 
Referendumul elveţian asupra minaretelor a reaprins dezbaterea privind locul Islamului în Europa. Filozofului musulman Tariq Ramadan, care pune accentul pe contribuţia musulmană în cultura vechiului continent, jurnalistul Arcadi Espada îi răspunde că religia nu este un element de superioritate morală. 
Interdicţia construirii de minarete aprobată de alegătorii elveţieni, pe 29 noiembrie, este un atac direct împotriva musulmanilor care trăiesc în ţară. Dar este şi un semn suplimentar al unei probleme sociale şi politice care priveşte toate ţările de pe continent, crede presa europeană. 
Recenta amnistie fiscală a guvernului lui Silvio Berlusconi, în scopul de a repatria banii ascunşi de către contribuabilii italieni peste graniţe, este cauza unei anumite tensiuni cu Elveţia, ale cărei bănci sunt indicate de Roma ca principalii responsabili ai fraudei.