Spania
-
17 ianuarie 2012PresseuropEl Mundo
-
Zona euro
Franţa retrogradată în liga II
16 ianuarie 201211Le Monde Paris -
Spania
Viaţa low cost pentru toți
9 ianuarie 201214El País Madrid -
6 ianuarie 20125Le Monde Paris
-
Marea Britanie
Refugiaţii crizei vor fi repatriaţi
19 decembrie 201163PresseuropThe Times -
Pescuit
Sahara scufundă acordul UE-Maroc
15 decembrie 2011PresseuropEl País -
Dezabatere
Cele şapte păcate ale europenilor (1/2)
14 decembrie 201121Die Zeit Hamburg -
Criză socială
Spania în stradă
2 decembrie 20119El Mundo Madrid -
Revista presei
Niciun răgaz pentru euro
28 noiembrie 201115Presseurop -
Cine se teme de Germania? / 5
Simpatica noastră familie
25 noiembrie 201119Die Zeit Hamburg -
Uniunea Europeană
O revoluţie venită de sus
23 noiembrie 20115Libération Paris -
Cine se teme de Germania?/1
Mitul unei discipline economice germane
21 noiembrie 201120Der Spiegel Hamburg -
Revista presei
Mariano Rajoy nu va avea timp să sărbătorească
21 noiembrie 20115Presseurop -
Spania
O alegere în zadar
18 noiembrie 20116El País Madrid -
Editorial
A sparge cercul vicios
11 noiembrie 20112Presseurop -
8 noiembrie 20111Süddeutsche Zeitung
-
Editorial
Nava “Euro”, fără cap şi port
4 noiembrie 20112Presseurop -
31 octombrie 20112PresseuropEl País
-
Zona euro
Am uitat de creşterea economică
28 octombrie 20114Les Echos Paris -
Summit european
Băncile spaniole pedepsite
27 octombrie 20111PresseuropABC -
Revista presei
ETA spune “basta” luptei armate
21 octombrie 2011Presseurop -
Căile ferate
Marea reţea europeană pe şine
20 octombrie 2011PresseuropLa Vanguardia -
Revista presei
Ultimul atac al agenţiilor de rating
19 octombrie 201116Presseurop -
Ţara Bascilor
ETA şi pacea în stil nord-irlandez
18 octombrie 20113El Periódico de Catalunya Barcelona -
Spania
Ultimele zile ale ETA?
17 octombrie 2011Presseurop -
Imigraţie
O Europă în mişcare
14 octombrie 20113Adevărul Bucureşti -
13 octombrie 2011PresseuropPresseurop
-
10 octombrie 2011PresseuropEl Periódico de Catalunya
-
6 octombrie 20111PresseuropPúblico
-
4 octombrie 20111El País Madrid
-
Criza datoriei publice
“Evrica”, un plan secret pentru salvarea Greciei
28 septembrie 20116PresseuropLa Tribune -
26 septembrie 20111PresseuropEl Periódico de Catalunya
-
Criză economică
Tinerii precari, la ordinea zilei
15 septembrie 20114Polityka Varşovia -
Revista presei
Euro: se desenează scenariul cel mai rău
13 septembrie 20115Presseurop -
13 septembrie 2011De Volkskrant Amsterdam
-
9 septembrie 2011La Vanguardia Barcelona
-
9 septembrie 2011PresseuropPúblico
-
Zona euro
Madrid şi Roma – două feţe ale crizei
8 septembrie 20115La Vanguardia Barcelona -
Criza datoriei publice
Totul se joacă în Sud
5 septembrie 20112PresseuropLa Tribune -
2 septembrie 2011PresseuropLa Vanguardia
-
31 august 2011The Independent Londra
-
30 august 2011Het Parool Amsterdam
-
Criza economică
Vă rog, taxaţi-mă, sunt putred de bogat!
30 august 20111The Guardian Londra -
29 august 2011La Vanguardia Barcelona
-
24 august 2011PresseuropPúblico
-
18 august 2011Süddeutsche Zeitung
-
17 august 2011PresseuropABC
-
Criza datoriei publice
“Europa reacţionează”
12 august 20111PresseuropLa Vanguardia -
Revolte sociale
Salvaţi tinerii, nu băncile
11 august 20115Der Standard Viena -
Criza datoriei publice
După imobilism, panica
11 august 20111ABC Madrid
Modificând nota financiară a Franţei, în 13 ianuarie, Standard & Poor's a lovit de două ori: Nicolas Sarkozy şi concurenţii săi la alegerile prezidenţiale sunt chiar şi mai mult sub presiunea pieţelor, iar Europa este mai mult decât oricând împărţită între Nord şi de Sud. 
În perioadă de criză, când se câştigă 1000 de euro brut pe lună şi nu se doreşte o renunţare completă la un stil de viaţă, alegerea austerităţii este aproape o soluţie obligatorie. O tendinţă care este pe cale să bulverseze obiceiurile consumatorilor. 
În faţa crizei, comercianţii din acest sat din Galicia au decis să accepte din nou şi pentru un timp fosta monedă naţională. Iar clienţii, atraşi de preţurile la acelaşi curs de schimb ca în momentul lansării monedei euro, în 2002, se îmbulzesc. 
Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar, fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Die Zeit prezintă tipologia acţiunilor noastre greşite. 
Victime ale şomajului, ale balonului imobiliar şi ale creditelor bancare prea uşor acordate, mii de familii trebuie să-şi abandoneze locuinţele. Un sindrom al crizei care loveşte Regatul, dar şi al unui sistem de creditare, la limita escrocheriei, potrivit unor experţi. 
Nota tuturor ţărilor europene este ameninţată, a declarat Moody's în 28 noiembrie. Acest avertisment apare în momentul în care Italia suportă din greu presiunea pieţelor iar propunerile de eventuale soluţii la criză se multiplică. Însă s-ar putea ca deja să fie prea târziu, se îngrijorează presa europeană. 
Părinţi stricţi, copii renegaţi şi dragoste cu năbădăi: aceasta este familia Europa. Şi pentru jurnalistul de la Die Zeit care îi schiţează portretul, ea trebuie să-şi apere modelul său istoric de solidaritate. 
Schimbările politice din Grecia, Italia şi Spania sunt o dovadă că liderii europeni au răsturnat echilibrul puterilor dintre societate şi stat, dintre economie şi politică, iar acum nu mai ştim unde este locul cetăţenilor, consideră filozoful francez Etienne Balibar. 
Germania se vinde în criză ca fiind un refugiu al stabilităţii – iar pieţele financiare chiar cred asta. Dar în realitate nu o duce cu mult mai bine decât celelalte ţări. Acest rol de şef milităros care dă directive este arogant şi periculos, scrie Spiegel Online. 
Victoria indiscutabilă a Partidului Popular (dreapta) al lui Mariano Rajoy la alegerile legislative din 20 noiembrie – 45% din voturi faţă de 28% pentru socialiştii lui Alfredo Pérez Rubalcaba – îi dă o putere imensă într-o Spanie aflată în marasm, observă presa spaniolă. Dar aceasta nu înseamnă că va avea mână liberă, întrucât criza datoriilor limitează marginea de manevră a liderilor europeni.
Partidul Popular de dreapta al lui Mariano Rajoy este pe cale de a câştiga alegerile generale din 20 noiembrie şi de a aplica măsuri şi mai dure de austeritate. Dar atâta timp cât Germania nu-şi asumă responsabilitatea la nivel european, noul guvern nu va avea nicio putere pentru a scoate ţara din criză. 
Fondul european de stabilitate financiară era presupus să salveze moneda unică. Dar investitorii strâmbă din nas în faţa acestui produs financiar complex şi incert, ale cărui slăbiciuni politicienii încearcă să le ascundă. 
Acordul încheiat de către cei şaptesprezece ai zonei euro lasă deoparte o problemă esenţială, şi anume creşterea economică. Două probleme rămân deci nerezolvate: lipsa de politici macroeconomice comune şi diferenţele dintre ţările membre.
Organizaţia teroristă bască a anunţat pe 20 octombrie într-un comunicat că renunţă la violenţă. ETA vorbeşte de “încetarea definitivă a activităţii armate” şi cere guvernelor spaniol şi francez “să deschidă un proces de dialog direct”, cu scopul de a căuta o soluţie pentru “consecinţele conflictului”. Presa spaniolă salută un eveniment care pune capăt celor 40 de ani de teroare. 
Cu câteva zile înainte de summitul UE din 23 octombrie, anunţat ca fiind "decisiv" pentru zona euro, agenţiile de rating au degradat sau ameninţat de a degrada nota suverană a Spaniei şi Franţei şi cea a băncilor italiene. Un ultim asalt, în momentul când Bruxelles încearcă să reacţioneze?, se întreabă presa europeană.
Conferinţa de pace din San Sebastian, din 17 octombrie, a cerut ETA să pună capăt activităţilor teroriste fără a cere o predare neconditionaţă. Aşa cum a dovedit-o procesul de pace din Irlanda de Nord, sunt necesare anumite concesii pentru a avea pace. 
Criza îi împinge pe europeni să reia drumul emigraţiei. Pentru tinerii din ţările mediteraneene ca şi pentru cei din Europa Orientală, salvarea se află în nordul continentului. 
Guvernul se auto-intitulează "anti-nuclear", şi nu au fost elaborate planuri de construcţii în ultimii 20 de ani. Şi totuşi, industria nucleară spaniolă, ajutată de guvern, continuă să se crească, mai ales în ţările în curs de dezvoltare. 
Criza favorizează emergenţa unei noi clase sociale în Europa. Numită "precariat" de către sociologi, aceasta este compusă din tineri lipsiţi de orice perspectivă de a avea un loc corect de muncă şi o viaţă decentă. 
În timp ce Grecia se înfundă pe zi ce trece în criză şi îndoielile legate de capacitatea sa de a rămâne în zona euro de multiplică, ziarele europene sunt neliniştite din cauza consecinţelor la nivel naţional şi european al tot mai probabilei intrări în incapacitate de plată a Atenei. 
Una se supune cererilor de austeritate venite din partea Germaniei şi a BCE, alta tergiversează, încurcată în propriile jocuri politice. Spania şi Italia joacă totuşi amândouă un rol crucial pentru viitorul monedei unice. 
După violenţele din zona Costa Brava şi după decesele în urma săriturilor de la balcoanele hotelurilor din Insula Mallorca, autorităţile spaniole caută modalităţi pentru contracararea fenomenului turismului pentru alcool. 
În momentul în care guvernele îşi pregătesc bugetele pentru 2012, iar clasa de mijloc trebuie să suporte măsurile de austeritate pentru a salva conturile publice, “super-bogaţii” din mai multe ţări se declară gata să facă şi ei un efort şi cer să fie taxaţi mai mult. 
Europa sare în ajutorul pieţelor sale financiare, dar nu în ajutorul tinerilor săi, ale căror drepturi elementare în materie de educaţie, muncă şi locuinţe sunt din ce în ce mai des încălcate. Deci aceştia, pentru a se apăra, aplică ceea ce a devenit o regulă mondială: prinde ce poţi şi fugi. 
Ezitările conducătorilor europeni şi multiplicarea zvonurilor sunt la originea noii căderi a burselor mondiale. Pentru a evita ca moneda europeană să fie luată de furtună, este necesară o integrare fiscală. Şi doar Angela Merkel poate să determine ca balanţa să cântărească într-o direcţie sau alta.