Serbia
-
Criza zonei euro
Şi dacă UE va sfârşi ca Iugoslavia?
5 ianuarie 201267Politika Belgrad -
Transport fluvial
În apele secate ale Dunării
26 octombrie 2011NRC Handelsblad Rotterdam -
Serbia-Kosovo
Tensiunea creşte la graniţă
21 octombrie 2011Presseurop -
Uniunea Europeană
O extindere plină de iluzii
13 octombrie 20113Dagens Nyheter Stockholm -
7 octombrie 2011PresseuropDanas
-
Fosta Iugoslavie
Deziluzia balcanică a grandorii
3 octombrie 20115Jutarnji List Zagreb -
24 august 2011PresseuropDanas
-
Germania-Serbia
Vizită sub semnul sincerităţii
22 august 2011PresseuropDer Tagesspiegel -
18 august 2011PresseuropRomânia liberă
-
29 iulie 20112NRC Handelsblad Rotterdam
-
Serbia-Olanda
Mladic transferat la Haga
1 iunie 20111PresseuropNezavisne Novine -
Arestarea lui Mladić
Ruşinea nu se va şterge
27 mai 20111 -
27 mai 2011Nacional Zagreb
-
Editorial
Balcan Blues
27 mai 20111Presseurop -
26 mai 2011Politika Belgrad
-
8 martie 2011PresseuropRzeczpospolita
-
Balcani
Fotografie de familie în bucăţi
21 ianuarie 20112Politika Belgrad -
Serbia
Încă un efort
26 octombrie 2010Blic Belgrad -
13 octombrie 2010Il Sole-24 Ore Milano
-
Balkans
Nici înăuntru, nici înafară
30 septembrie 2010Adevărul Bucureşti -
9 septembrie 2010PresseuropPolitika
-
Editorial
Sfârşit de vacanţe încărcat
27 august 2010Presseurop -
Extindere
UE se lărgeşte pe furiş
16 august 20102Le Figaro Paris -
22 iulie 20101Jurnalul Naţional Bucureşti
-
Serbia
Adeziunea înaintea justiţiei
14 iunie 2010PresseuropDe Volkskrant -
Serbia
Scuze cu gust amar
1 aprilie 2010PresseuropTimpul -
Turcia
Europa prin Justiţie
19 februarie 20101Trouw Amsterdam -
Balcani
Kosovo, vecinul cu probleme
17 februarie 20101The Guardian Londra -
Balcani
Calea otomană spre Europa
8 februarie 20103Globus-Skopje Skopje -
1 februarie 2010Politika Belgrad
-
26 ianuarie 2010
-
UE-Serbia
Sub masca adeziunii
23 decembrie 20091The Guardian Londra -
22 decembrie 2009PresseuropPolitika
-
10 decembrie 2009Presseurop
-
26 noiembrie 2009PresseuropPolska The Times
-
25 noiembrie 20091The Guardian Londra
-
30 octombrie 2009
-
Balcani
Iugo-nostalgia are viitor
22 octombrie 20091Wprost Varşovia -
14 octombrie 2009PresseuropTrouw
-
7 octombrie 2009PresseuropDer Standard
-
China-UE
Afaceri chinezeşti
23 septembrie 20091Handelsblatt Düsseldorf -
Politica vizelor
Musulmanii bosniaci, mai puţin egali decât alţii
3 septembrie 2009BH Dani Sarajevo -
Kosovo
UE în postură dificilă
28 august 2009PresseuropDie Tageszeitung -
31 iulie 20092El País Madrid
-
Crime de război
Iubitorul de viaţă Karadzic a "apărat albinele"
27 iulie 2009PresseuropThe New York Times -
Spectacol
Teatru de mare viteză
22 iulie 2009Die Zeit Hamburg
Văzută de la Belgrad, Zagreb sau Sarajevo, criza economică şi instituţională prin care trece Uniunea are un aer de "déjà vu". Cel al anilor anteriori dezmembrării federaţiei fondate de către Tito, observă ziarul sârb Politika. 
Dunărea, al doilea râu ca lungime din Europa, este unul dintre cele mai puţin navigabile de pe continentul european. În ciuda programului Strategia Dunării, seceta prelungită a acestei veri a condus la nivele extrem de scăzute ale apei, care, aşa cum era de aşteptat, au generat blocaje majore de navigaţie. 
Prin deschiderea de perspective de aderare mai multor ţări candidate, Štefan Füle, comisarul pentru Extindere și politica de vecinătate, a vrut să dea dovadă de optimism. Dar acţiunile sale consolidează doar sentimentul că Europa nu ştie încotro se îndreaptă, consideră cotidianul suedez Dagens Nyheter. 
De la Skopje la Niş, trecând prin Split, fosta Iugoslavie se umple de monumente megalomane şi naţionaliste. Scopul lor este rescrierea istoriei, afirmă scriitorul croat Jurica Pavicic. 
Un post de frontieră în flăcări, soldaţi NATO care intervin pentru a evita o escaladare a conflictului : graniţa dintre Kosovo şi Serbia, placă turnantă a contrabandei, este din nou sub tensiune. Pentru un editorialist olandez, soluţia trece prin negociere şi dezvoltarea comerţului legal. 
Deşi presa europeană, în general, a primit cu satisfacţie vestea arestării lui Ratko Mladic, reacţiile variază în funcţie de gradul de implicare al diferitelor ţări în războiul din Bosnia. 
Arestând responsabilul masacrului de la Srebenica şi al atacului de la Sarajevo, autorităţile de la Belgrad întorc o pagină sumbră a istoriei ţării lor. Dar ele nu trebuie să piardă ocazia de a normaliza situaţia ţării lor, previne un editorialist sârb. 
Cerut de către executivul de la Bruxelles, recensământul populaţiei devine un scop politic în majoritatea statelor din Balcanii occidentali. La douăzeci de ani de la începutul războiului în fosta Iugoslavie, această operaţiune subliniază o dată în plus tensiunile etnice şi sociale. 
În 25 octombrie, cei Douăzeci şi şapte au decis să transmită Comisiei Europene cererea de adeziune a Belgradului. Dar procesului angajat i se pun încă multe piedici, constată cotidianul sârb Blic. 
În timp ce candidatura Serbiei la UE urmează să fie examinată la sfârşitul lunii, tensiunea întreţinută de ultranaţionalişti creşte periculos, după cum au demonstrat recentele atacuri ale huliganilor sârbi împotriva Gay Pride din Belgrad şi în timpul meciului Italia-Serbia din Genova. 
“Coş cu raci”, "butoi cu pulbere” al sud-estului continental, leagănul Europei sau "moştenitorii Bizanţului”… Identitatea Balcanilor este atât de pestriţă încât Uniunii Europene îi este greu să le discearnă şi să găsească atitudinea corecta pentru a dialoga cu ţările care compun această regiune.
Sunt moldoveni, macedonieni, sârbi, ucrainieni sau turci. Datorită politicii de vize aplicate de anumite ţări frontaliere ale Uniunii, ei pot obţine un paşaport european. Şi acesta nu este decât începutul. 
In 22 iulie, Curtea Internaţională de Justiţie a considerat că independenţa fostei provincii iugoslave nu violează dreptul internaţional. Dar pentru europeni viitorul acestui Stat embrionar rămâne o problemă geo-politică. 
Libertate de religie, egalitate în drepturi, încălcare a drepturilor omului: mulţi turci ocolesc justiţia lor, adresându-se Curţii Europene a Drepturilor Omului. Un fenomen care exasperează juriştii, dar schimbă treptat societatea. 
La doi ani după declaraţia de independenţă a Kosovo, Uniunea este încă incapabilă să întocmească o politică coerentă în Balcanii de vest. Aceasta lacună nu numai că ameninţă aderarea Serbiei la UE, dar riscă de asemenea să destabilizeze toată regiunea.
Cinci secole de dominare turcă au influenţat profund cultura, gastronomia, limba şi chiar şi gesturile din ţările balcanice. Până la punctul de a le influenţa atitudinea faţă de Uniunea Europeană şi ritmul lor de integrare. 
Din 19 decembrie, sârbii nu mai au nevoie de vize pentru a vizita ţări ale Uniunii Europene. Cu această ocazie, unii şi-au părăsit ţara pentru prima dată. 
Depunerea, pe 22 decembrie a cererii de adeziune la Uniunea Europeană de către Serbia a fost salutată de toată Europa. Pentru David Cronin, cele 27 de state dau dovadă de o “ipocrizie fără ruşine” în relaţiile cu vechea paria a Balcanilor.
După ani de impas, cei Douăzeci şi Şapte au decis să relanseze procesul de reconciliere cu Serbia. Presa sârbă se felicită de acordul cu privire la comerţul liber care a fost lansat de curând, dar subliniază faptul că mai rămân multe condiţii de îndeplinit de către Belgrad înainte de a spera o aderare. 
Consiliul Uniunii Europene a aprobat de curând, oficial, candidatura Albaniei la intrarea în Uniunea Europeană. Editorialistul de la The Guardian, Peter Preston, salută o ţară al cărui entuziasm pentru proiectul european apare ca un antidot oportun la cinismul eurosceptic.
Separate de războaiele de la începutul anilor 90, popoarele din fosta Iugoslavie nu au rupt niciodată definitiv legăturile culturale dintre ele. Astăzi, forţaţi de Europa, responsabilii politici au început la rândul lor să urmeze această tendinţă. 
Expansiunea Chinei avansează în Europa, mai ales în ţările din est, puternic îndatorate. Acest nou parteneriat economic nu se rezumă doar la mari contracte în domeniul construcţiilor publice, scrie Handelsblatt. Imperiul îşi răspândeşte şi influenţa politică. 
De la 1 ianuarie anul viitor, cetăţenii musulmani bosniaci vor fi, laolaltă cu cetăţenii din Kosovo, singurii ex-iugoslavi care vor avea nevoie de vize pentru a călători în UE. O măsură discriminatorie, spune cotidianul Dani din Sarajevo. 
Entuziasmul cu care statele membre ale UE au primit cererea de aderare de la Reykjavik contrastează cu prudenţa – chiar ostilitatea – pe care le arată faţă de cele ale fostelor republici Iugoslave şi a Turciei. Dar UE nu-şi poate permite să dea impresia de a favoriza anumiţi candidaţi în detrimentul altora. 
Timp de 80 de zile, actori turci, români, croaţi, sârbi, sloveni şi germani traversează Europa la bordul unui tren amenajat în teatru. Scopul proiectului iniţiat de către Teatrul Naţional din Stuttgart: a favoriza înţelegerea între popoare. Lucru deloc uşor, a constatat jurnalistul de la Die Zeit, urcat în tren de-a lungul unei etape Istanbul-Bucureşti.