Olanda
-
Olanda
Am 15 ani, demarez o afacere
17 ianuarie 2012De Groene Amsterdammer Amsterdam -
Olanda
Drogul khat, curând interzis
11 ianuarie 20121PresseuropPresseurop -
4 ianuarie 2012PresseuropJornal de Negócios
-
23 decembrie 20111PresseuropNRC Handelsblad
-
20 decembrie 2011De Volkskrant Amsterdam
-
Criza zonei euro
Ce au făcut olandezii pentru noi?
18 noiembrie 201113De Volkskrant Amsterdam -
16 noiembrie 20112Trouw Amsterdam
-
Editorial
Nava “Euro”, fără cap şi port
4 noiembrie 20112Presseurop -
31 octombrie 2011PresseuropDe Volkskrant
-
Zona euro
Am uitat de creşterea economică
28 octombrie 20114Les Echos Paris -
Editorial
La mijloc
28 octombrie 20112Presseurop -
Criza din zona euro
Îngropăm ideea federală
21 octombrie 20115Le Figaro Paris -
14 octombrie 2011PresseuropDe Volkskrant
-
Olanda – Republica Cehă
Diferitele destine ale canabisului
6 octombrie 20111PresseuropDe Volkskrant -
28 septembrie 2011PresseuropNRC Handelsblad
-
Editorial
Frontierele maleabile
23 septembrie 2011Presseurop -
23 septembrie 20111PresseuropDe Volkskrant
-
Spaţiul Schengen
Dragi bulgari şi români, felicitări, aţi picat la examen!
22 septembrie 20113De Volkskrant Amsterdam -
România-Olanda
Bucureşti declanşează războiul lalelelor
19 septembrie 20119Adevărul Bucureşti -
Criză economică
Tinerii precari, la ordinea zilei
15 septembrie 20114Polityka Varşovia -
Porturi
Rotterdam câştigă
14 septembrie 20113Trouw Amsterdam -
Revista presei
Euro: se desenează scenariul cel mai rău
13 septembrie 20115Presseurop -
Criză în zona euro
Premierul olandez vrea să dea afară ţările cu deficienţe
9 septembrie 20114PresseuropDe Volkskrant -
6 septembrie 2011PresseuropNRC Handelsblad
-
31 august 2011PresseuropPresseurop
-
Universităţi
Oxford pe polder
30 august 20114De Volkskrant Amsterdam -
Criza din zona euro
Finlanda destabilizează planurile de salvare
19 august 20111PresseuropDe Volkskrant -
17 august 20113PresseuropTrouw
-
2 august 2011NRC Handelsblad Rotterdam
-
27 iulie 2011PresseuropNRC Handelsblad
-
Norvegia
Nu vă jucaţi cu populiştii!
26 iulie 20116Trouw Amsterdam -
25 iulie 20114Corriere della Sera Milano
-
Olanda
Srebrenica, statul e de vină
6 iulie 20112PresseuropTrouw -
27 iunie 201112Trouw Amsterdam
-
27 iunie 2011PresseuropTrouw
-
24 iunie 2011Presseurop
-
Uniunea Europeană
Industria nucleară o duce încă bine
21 iunie 20111PresseuropLa Tribune -
1 iunie 20112Presseurop
-
Serbia-Olanda
Mladic transferat la Haga
1 iunie 20111PresseuropNezavisne Novine -
Ficţiune politică
Hai să îndrăznim Europa 2.0 !
30 mai 20117Die Welt Berlin -
Arestarea lui Mladić
Ruşinea nu se va şterge
27 mai 20111 -
Dezbatere
Imigraţia, inevitabilă şi indispensabilă
25 mai 201114Trouw Amsterdam -
24 mai 2011PresseuropDe Volkskrant
-
20 mai 2011PresseuropNRC Handelsblad
-
Procesul Demjanjuk
“Călăul din Sobibor”, condamnat şi eliberat
13 mai 20113PresseuropTrouw -
Dezbatere
Populismul transatlantic
6 mai 20114De Morgen Bruxelles -
Dezbatere
Monarhia va salva democraţia
6 mai 20111Le Temps Geneva -
Belgia-Olanda
O armată comună pentru a înfrunta criza bugetară ?
5 mai 20111PresseuropDe Standaard -
Internet
Trampolina crimei organizate
5 mai 20112PresseuropLa Voix du Luxembourg -
Olanda
Scandal în marile şcoli
29 aprilie 2011PresseuropDe Volkskrant
Sunt creatori de aplicaţii pentru smartphone, comercianţi bio sau dau meditaţii: un număr din ce în ce mai mare de adolescenţi îşi creează propria lor întreprindere, datorită, printre altele, ajutorului unei fundaţii specializate.
În contextul crizei actuale, olandezii au tendinţa de a da lecţii cetăţenilor din ţările cu performanţe slabe, precum Grecia şi Italia. Dar cum spectrul recesiunii se apropie, ar trebui să ţină cont de faptul că prosperitatea de care beneficiază acum nu se datorează chiar virtuţii lor.
Mările din jurul Europei sunt ameninţate de o nouă sursă de poluare. Mii de tone de arme chimice sunt pe punctul de a rugini şi de a începe să-şi deverseze conţinutul în apă. Au început deja investigaţii cu privire la posibilele consecinţe ale acestui dezastru în Marea Baltică.
Acordul încheiat de către cei şaptesprezece ai zonei euro lasă deoparte o problemă esenţială, şi anume creşterea economică. Două probleme rămân deci nerezolvate: lipsa de politici macroeconomice comune şi diferenţele dintre ţările membre.
Summitul zonei euro din 23 octombrie ar putea fi urmat de încă unul în 26, la cererea Germaniei şi a Franţei. Dar din modul de a înfrunta criza din zona euro, putem constata că în ciuda dezacordurilor sale, axa Berlin-Paris şi metoda interguvernamentală au luat avantajul asupra ideii federale, constată Le Figaro.
Respingerea cererii de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în parte din cauza veto-ului Olandei, ar trebui să încânte locuitorii acestor ţări. Într-adevăr, consideră De Volkskrant, aceasta îi va încuraja şi mai mult să lupte împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.
Enervate de refuzul olandez de a le accepta în spaţiul Schengen, autorităţile române au decis să controleze drastic importurile de lalele. O reacţie puţin excesivă, dar justificată, scrie un editorialist enervat.
Criza favorizează emergenţa unei noi clase sociale în Europa. Numită "precariat" de către sociologi, aceasta este compusă din tineri lipsiţi de orice perspectivă de a avea un loc corect de muncă şi o viaţă decentă.
Cel mai mare port din Europa se sufocă din lipsă de spaţiu. Pentru a câştiga teren, inginerii amenajează o nouă fâşie de pământ mare cât 4 000 de terenuri de fotbal. O ispravă care aminteşte construcţia digurilor care protejează insulele sudice ale ţării mareelor, acum o jumătate de secol.
Înscrieri mai uşoare şi mai ieftine, cursuri în limba engleză : pentru tinerii britanici, a studia în Olanda este mijlocul de a scăpa de problemele universităţilor din ţara lor.
Din anii 1990, sute de agricultori din toată Europa, şi mai ales din Olanda, s-au stabilit în Polonia deoarece pământurile erau ieftine. Dar Varşovia doreşte acum să favorizeze micii agricultori locali, penalizându-i pe cei din străinătate.
Deşi Anders Breivik este singurul responsabil pentru atrocităţile comise în Norvegia, el şi-a plăsmuit ideile delirante în lutul populist. Ceea ce este relevant pentru starea de spirit a Europei, consideră un istoric olandez.
Până la atentatele din 22 iulie, Regatul era considerat ca fiind imunizat împotriva extremismului. Fără a avea un adevărat partener politic s-a organizat totuşi o mişcare radicală, a cărei amploare rămâne încă necunoscută.
Achitarea populistului Geert Wilders deschide poate o nouă tendinţă în Europa. Acum că multiculturalismul nu mai este apărat de guverne, va fi poate posibil să criticăm islamul, consideră un intelectual olandez, bucurându-se de verdict.
După ce a contribuit la alimentarea polemicii, presa europeană îşi exprimă îndoielile asupra psihozei create de bacteria E.coli. Detectată acum trei săptămâni în Germania, bacteria E.coli (Escherichia coli) s-a răspândit între timp în Europa, cauzând moartea a 16 persoane – dintre care 15 în Germania – şi peste 1 300 de cazuri de contaminare.
În Nord, bogatele regiuni industriale aliate ţărilor din arcul alpin. În Sud, o confederaţie mediteraneană cu mai mult de 100 de milioane de locuitori. Dacă s-ar reinventa potrivit acestei scheme, Uniunea ar duce-o cu mult mai bine, asigură sociologul german Gunnar Heinsohn.
Deşi presa europeană, în general, a primit cu satisfacţie vestea arestării lui Ratko Mladic, reacţiile variază în funcţie de gradul de implicare al diferitelor ţări în războiul din Bosnia.
Imigraţia este un lucru bun pentru Europa, asigură un grup de personalităţi eminente, printre care Joschka Fischer, Javier Solana şi Timothy Garton Ash. Un mesaj pe care liderii europeni ar trebui să-l asculte, scrie un jurnalist olandez.
Creşterea în popularitate a partidelor populiste de pe continentul nostru pare să fie un ecou al succesului înregistrat de Tea Party în Statele Unite. Cele două mişcări nu au totuşi aceeaşi istorie, explică un jurnalist de la De Morgen, corespondent la Washington. Chiar dacă rezultatul este acelaşi: guvernele riscă paralizia.
În marginea căsătoriei regale britanice, poate cea mai reuşită operaţiune de publicitate din ultimele două decenii, eseistul Ian Buruma afirmă că monarhiile reuşesc totuşi să menţină ţările unite, să limiteze conflictele etnice şi să stopeze derivele populiste.