Muntenegru
-
Uniunea Europeană
O extindere plină de iluzii
13 octombrie 20113Dagens Nyheter Stockholm -
Balcani
Fotografie de familie în bucăţi
21 ianuarie 20112Politika Belgrad -
Balcani
Curăţenia generală a început
23 decembrie 20104Monitor Podgoriţa -
Instituţii
Extinderea înaintează fără pasiune
10 noiembrie 20101Presseurop -
26 august 2010The New York Times New York
-
Balcani
Calea otomană spre Europa
8 februarie 20103Globus-Skopje Skopje -
26 ianuarie 2010
-
25 noiembrie 20091The Guardian Londra
-
Balcani
Iugo-nostalgia are viitor
22 octombrie 20091Wprost Varşovia -
14 octombrie 2009PresseuropTrouw
-
Politica vizelor
Musulmanii bosniaci, mai puţin egali decât alţii
3 septembrie 2009BH Dani Sarajevo -
31 iulie 20092El País Madrid
Prin deschiderea de perspective de aderare mai multor ţări candidate, Štefan Füle, comisarul pentru Extindere și politica de vecinătate, a vrut să dea dovadă de optimism. Dar acţiunile sale consolidează doar sentimentul că Europa nu ştie încotro se îndreaptă, consideră cotidianul suedez Dagens Nyheter.
Cerut de către executivul de la Bruxelles, recensământul populaţiei devine un scop politic în majoritatea statelor din Balcanii occidentali. La douăzeci de ani de la începutul războiului în fosta Iugoslavie, această operaţiune subliniază o dată în plus tensiunile etnice şi sociale.
Croaţia, Kosovo, Muntenegru: în două săptămâni, conducătorii sau foştii conducători ai acestor trei ţări au fost trimişi în judecată sau arestaţi. Punctul lor comun, remarcă un săptămânal din Muntenegru, este că Uniunea Europeană vrea să cureţe drumul spre adeziune.
Este un fel de carnet de note anual al ţărilor candidate la aderare. Dar publicarea raportului de monitorizare de către Comisia Europeană, în 9 noiembrie, este considerată de presă ca un semn generalizat de plictis.
Dornică să se alăture Uniunii Europene, Muntenegru încearcă să se debaraseze de imaginea de ţară coruptă şi înlătură toate piedicile pentru a atrage capital străin.
Cinci secole de dominare turcă au influenţat profund cultura, gastronomia, limba şi chiar şi gesturile din ţările balcanice. Până la punctul de a le influenţa atitudinea faţă de Uniunea Europeană şi ritmul lor de integrare.
Separate de războaiele de la începutul anilor 90, popoarele din fosta Iugoslavie nu au rupt niciodată definitiv legăturile culturale dintre ele. Astăzi, forţaţi de Europa, responsabilii politici au început la rândul lor să urmeze această tendinţă.
De la 1 ianuarie anul viitor, cetăţenii musulmani bosniaci vor fi, laolaltă cu cetăţenii din Kosovo, singurii ex-iugoslavi care vor avea nevoie de vize pentru a călători în UE. O măsură discriminatorie, spune cotidianul Dani din Sarajevo.
Entuziasmul cu care statele membre ale UE au primit cererea de aderare de la Reykjavik contrastează cu prudenţa – chiar ostilitatea – pe care le arată faţă de cele ale fostelor republici Iugoslave şi a Turciei. Dar UE nu-şi poate permite să dea impresia de a favoriza anumiţi candidaţi în detrimentul altora.