Kosovo
-
30 noiembrie 20117Gazeta Wyborcza Varşovia
-
Serbia-Kosovo
Tensiunea creşte la graniţă
21 octombrie 2011Presseurop -
Uniunea Europeană
O extindere plină de iluzii
13 octombrie 20113Dagens Nyheter Stockholm -
24 august 2011PresseuropDanas
-
29 iulie 20112NRC Handelsblad Rotterdam
-
Război în Libia
Cât timp încă?
9 iunie 2011PresseuropDe Volkskrant -
Editorial
Balcan Blues
27 mai 20111Presseurop -
25 martie 20111PresseuropLe Soir
-
21 martie 20114Presseurop
-
8 martie 2011PresseuropRzeczpospolita
-
25 ianuarie 2011The Guardian Londra
-
Balcani
Fotografie de familie în bucăţi
21 ianuarie 20112Politika Belgrad -
Balcani
Curăţenia generală a început
23 decembrie 20104Monitor Podgoriţa -
Kosovo
A fost oarbă Europa?
17 decembrie 20103Presseurop -
Balkans
Nici înăuntru, nici înafară
30 septembrie 2010Adevărul Bucureşti -
9 septembrie 2010PresseuropPolitika
-
Editorial
Sfârşit de vacanţe încărcat
27 august 2010Presseurop -
Germania
12 000 de romi expulzaţi spre Kosovo
29 iulie 2010PresseuropDer Freitag -
Autonomie
Regiunile se fac auzite
26 iulie 20102Adevărul Bucureşti -
22 iulie 20101Jurnalul Naţional Bucureşti
-
Austria / Kosovo
Refugiata kosovară cea mai cunoscută este expulzată
8 iulie 2010PresseuropFalter -
Balcani
Kosovo, vecinul cu probleme
17 februarie 20101The Guardian Londra -
Balcani
Calea otomană spre Europa
8 februarie 20103Globus-Skopje Skopje -
25 noiembrie 20091The Guardian Londra
-
Balcani
Iugo-nostalgia are viitor
22 octombrie 20091Wprost Varşovia -
Adeziune
Zagreb şi Ankara pot face mai bine
15 octombrie 2009PresseuropZaman -
Politica vizelor
Musulmanii bosniaci, mai puţin egali decât alţii
3 septembrie 2009BH Dani Sarajevo -
Kosovo
UE în postură dificilă
28 august 2009PresseuropDie Tageszeitung -
31 iulie 20092El País Madrid
-
Extindere
Iluziile pierdute ale Balcanilor
15 iulie 2009The Guardian Londra -
Coopération
UE nelinişteşte Balcanii
26 iunie 2009PresseuropDe Volkskrant
Temându-se că vor cădea în mâinile majorităţii albaneze în ziua când Serbia va fi nevoită să recunoască Kosovo, pentru a adera la UE, un număr din ce în ce mai mare de sârbi au cerut cetăţenia rusă. Dar este greu de crezut că ei vor putea conta pe "solidaritatea slavă" la care fac apel. 
Prin deschiderea de perspective de aderare mai multor ţări candidate, Štefan Füle, comisarul pentru Extindere și politica de vecinătate, a vrut să dea dovadă de optimism. Dar acţiunile sale consolidează doar sentimentul că Europa nu ştie încotro se îndreaptă, consideră cotidianul suedez Dagens Nyheter. 
Un post de frontieră în flăcări, soldaţi NATO care intervin pentru a evita o escaladare a conflictului : graniţa dintre Kosovo şi Serbia, placă turnantă a contrabandei, este din nou sub tensiune. Pentru un editorialist olandez, soluţia trece prin negociere şi dezvoltarea comerţului legal. 
Obiectivul principal al operaţiei Odiseea din Zori – protejarea civililor libieni – este justă, afirmă presa europeană, care îşi pune întrebări despre celelalte interese : petrolul, căderea lui Gaddafi şi imaginea lui Nicolas Sarkozy .
În timp ce Consiliul Europei se pregăteşte să ceară o anchetă asupra afacerilor subterane ale prim-ministrului din Kosovo, Hashim Thaci, cu lumea interlopă, cotidianul britanic The Guardian publică documente secrete NATO care conţin dezvăluiri şocante despre un preţuit aliat al Vestului. 
Cerut de către executivul de la Bruxelles, recensământul populaţiei devine un scop politic în majoritatea statelor din Balcanii occidentali. La douăzeci de ani de la începutul războiului în fosta Iugoslavie, această operaţiune subliniază o dată în plus tensiunile etnice şi sociale. 
Croaţia, Kosovo, Muntenegru: în două săptămâni, conducătorii sau foştii conducători ai acestor trei ţări au fost trimişi în judecată sau arestaţi. Punctul lor comun, remarcă un săptămânal din Muntenegru, este că Uniunea Europeană vrea să cureţe drumul spre adeziune. 
Publicarea pe 15 decembrie a unui raport al Consiliului Europei în care conducătorii kosovari sunt acuzaţi de trafic de organe repune pe tapet atitudinea binevoitoare a UE faţă de premierul Hasim Taci şi de vechii separatişti albanezi. 
“Coş cu raci”, "butoi cu pulbere” al sud-estului continental, leagănul Europei sau "moştenitorii Bizanţului”… Identitatea Balcanilor este atât de pestriţă încât Uniunii Europene îi este greu să le discearnă şi să găsească atitudinea corecta pentru a dialoga cu ţările care compun această regiune.
Avizul favorabil independenţei Kosovo, dat de Curtea Internaţională de Justiţie, relansează problema regiunilor europene cu identitate puternică. In 24 iulie, românul Laszlo Tökes, vice-preşedintele Parlamentului European, a făcut un apel pentru autonomia Transilvaniei. Iar la Bruxelles, mai mult de 300 de birouri regionale apără interesele identităţii unui întreg continent. 
In 22 iulie, Curtea Internaţională de Justiţie a considerat că independenţa fostei provincii iugoslave nu violează dreptul internaţional. Dar pentru europeni viitorul acestui Stat embrionar rămâne o problemă geo-politică. 
La doi ani după declaraţia de independenţă a Kosovo, Uniunea este încă incapabilă să întocmească o politică coerentă în Balcanii de vest. Aceasta lacună nu numai că ameninţă aderarea Serbiei la UE, dar riscă de asemenea să destabilizeze toată regiunea.
Cinci secole de dominare turcă au influenţat profund cultura, gastronomia, limba şi chiar şi gesturile din ţările balcanice. Până la punctul de a le influenţa atitudinea faţă de Uniunea Europeană şi ritmul lor de integrare. 
Consiliul Uniunii Europene a aprobat de curând, oficial, candidatura Albaniei la intrarea în Uniunea Europeană. Editorialistul de la The Guardian, Peter Preston, salută o ţară al cărui entuziasm pentru proiectul european apare ca un antidot oportun la cinismul eurosceptic.
Separate de războaiele de la începutul anilor 90, popoarele din fosta Iugoslavie nu au rupt niciodată definitiv legăturile culturale dintre ele. Astăzi, forţaţi de Europa, responsabilii politici au început la rândul lor să urmeze această tendinţă. 
De la 1 ianuarie anul viitor, cetăţenii musulmani bosniaci vor fi, laolaltă cu cetăţenii din Kosovo, singurii ex-iugoslavi care vor avea nevoie de vize pentru a călători în UE. O măsură discriminatorie, spune cotidianul Dani din Sarajevo. 
Entuziasmul cu care statele membre ale UE au primit cererea de aderare de la Reykjavik contrastează cu prudenţa – chiar ostilitatea – pe care le arată faţă de cele ale fostelor republici Iugoslave şi a Turciei. Dar UE nu-şi poate permite să dea impresia de a favoriza anumiţi candidaţi în detrimentul altora. 
În 1 iulie, Primul minstru croat a demisionat pentru că adeziunea ţării sale la UE pare a fi repusă în discuţie. Şi în Macedonia guvernul este fragil. Cu cât visul european se îndepărtează mai mult, cu atât mai mult vestul Balcanilor ar putea fi destabilizat, se îngrijorează cercetătorul britanic Ian Bancroft.