Italia
-
9 februarie 20121PresseuropLa Stampa
-
7 februarie 2012
-
Germania-Italia
Dragi germani, relaxaţi-vă!
30 ianuarie 201223Die Zeit Hamburg -
Italia
A sunat ora concurenţei
26 ianuarie 201221Il Fatto Quotidiano Roma -
17 ianuarie 2012
-
Criza euro
Draghi trage semnalul de alarmă
17 ianuarie 20124PresseuropIl Sole-24 Ore -
Zona euro
Franţa retrogradată în liga II
16 ianuarie 201211Le Monde Paris -
13 ianuarie 2012L'Espresso Roma
-
Editorial
Menaj în trei
13 ianuarie 20129Presseurop -
Criza datoriei publice
Monti busculează “Merkozy”
12 ianuarie 201255PresseuropDer Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, La Repubblica & 2 altele -
10 ianuarie 20123PresseuropPresseurop
-
29 decembrie 20114El Mundo Madrid
-
Italia
Monti face adunarea
5 decembrie 20111PresseuropLa Repubblica -
29 noiembrie 2011The Sunday Business Post Dublin
-
Criza datoriei publice
Strângătorii economi, cuprinşi de un elan patriotic
29 noiembrie 20114PresseuropPresseurop -
Revista presei
Niciun răgaz pentru euro
28 noiembrie 201115Presseurop -
Cine se teme de Germania? / 5
Simpatica noastră familie
25 noiembrie 201119Die Zeit Hamburg -
Editorial
“Merkozy” nu mai este singur
25 noiembrie 20113Presseurop -
Cine se teme de Germania ? / 3
Noi, tehnocraţii cu Goethe sub braţ
23 noiembrie 201115Der Spiegel Hamburg -
Uniunea Europeană
O revoluţie venită de sus
23 noiembrie 20115Libération Paris -
Cine se teme de Germania ? / 2
“Acum vorbim germană”
22 noiembrie 201110Berliner Zeitung Berlin -
18 noiembrie 2011PresseuropCorriere della Sera
-
Dezbatere
În apărarea tehnocraţior
17 noiembrie 201110The Guardian Londra -
Uniunea Europeană
Goldman Sachs, un prieten care vrea numai binele UE
16 noiembrie 201115Le Monde Paris -
Criza zonei euro
Grupul din Frankfurt, comandoul Europei
16 noiembrie 201111The Spectator Londra -
Dezbatere
Priviţi în urma voastră, Lucas şi Mario
15 noiembrie 201110Financial Times Londra -
14 noiembrie 2011Le Monde Paris
-
Criza datoriei publice
Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 201123The Economist Londra -
Criza datoriilor
Grecia şi Italia, două destine paralele
11 noiembrie 20115Eleftherotypia Atena -
Editorial
A sparge cercul vicios
11 noiembrie 20112Presseurop -
10 noiembrie 2011La Repubblica Roma
-
10 noiembrie 20114La Stampa Torino
-
9 noiembrie 2011The Daily Telegraph Londra
-
8 noiembrie 2011De Groene Amsterdammer Amsterdam
-
8 noiembrie 20111Süddeutsche Zeitung
-
Criza zonei euro
Italia arde şi Berlusconi se piaptănă
8 noiembrie 20116La Stampa Torino -
Editorial
Nava “Euro”, fără cap şi port
4 noiembrie 20112Presseurop -
4 noiembrie 20112PresseuropLa Repubblica
-
Italia
Deriva pescarilor italieni
31 octombrie 2011La Repubblica Roma -
Zona euro
Am uitat de creşterea economică
28 octombrie 20114Les Echos Paris -
27 octombrie 2011The Guardian Londra
-
Summit european
Berlusconi face concedierile mai uşoare
27 octombrie 20112PresseuropLa Stampa -
26 octombrie 2011PresseuropCorriere della Sera
-
25 octombrie 2011De Groene Amsterdammer Amsterdam
-
Italia
Să râdem de Sarkozy
25 octombrie 20112PresseuropIl Giornale -
Summit european
Roma, ţapul ispăşitor ideal
24 octombrie 20117Corriere della Sera Milano -
Revista presei
Ultimul atac al agenţiilor de rating
19 octombrie 201116Presseurop -
Europa
Educaţi, săraci şi revoltaţi
17 octombrie 20114PresseuropFrankfurter Rundschau -
Imigraţie
O Europă în mişcare
14 octombrie 20113Adevărul Bucureşti -
6 octombrie 2011The Guardian Londra
Condescendentă dar eficace: Germania i-a agasat mult timp pe italieni. Dar astăzi, cu decentul Mario Monti la putere, le-ar plăcea să dea la rândul lor câteva lecţii. 
După austeritate, liberalizări. Mario Monti a lansat “Etapa a II-a” a programului său de relansare economică: un plan vast de deschidere pe piaţa concurenţei a sectoarelor protejate, cum ar fi firmele de taximetrie sau şoferii. O schimbare binevenită, dar nu fără riscuri, avertizează un economist. 
Modificând nota financiară a Franţei, în 13 ianuarie, Standard & Poor's a lovit de două ori: Nicolas Sarkozy şi concurenţii săi la alegerile prezidenţiale sunt chiar şi mai mult sub presiunea pieţelor, iar Europa este mai mult decât oricând împărţită între Nord şi de Sud. 
După Nicolas Sarkozy, pe 9 ianuarie, este rândul lui Mario Monti de a merge la Berlin, pe 11, pentru a discuta cu Angela Merkel despre salvarea zonei euro. El a obţinut susţinerea cancelarului şi a apărat o abordare mai puţin rigidă a crizei. 
Ercolano, în Sudul Italiei, este primul oraş care nu plăteşte extorsiunile mafiei. O libertate apărată cu tenacitate de primarul şi de comercianţii din localitate. 
Nota tuturor ţărilor europene este ameninţată, a declarat Moody's în 28 noiembrie. Acest avertisment apare în momentul în care Italia suportă din greu presiunea pieţelor iar propunerile de eventuale soluţii la criză se multiplică. Însă s-ar putea ca deja să fie prea târziu, se îngrijorează presa europeană. 
Părinţi stricţi, copii renegaţi şi dragoste cu năbădăi: aceasta este familia Europa. Şi pentru jurnalistul de la Die Zeit care îi schiţează portretul, ea trebuie să-şi apere modelul său istoric de solidaritate. 
Nu este foarte clar ce înseamnă leadershipul Germaniei în UE – germanilor le este chiar cel mai neclar. Un editorialist de la Spiegel Online caută răspunsul în două cărţi despre sufletul pierdut şi geniul ţării. 
Schimbările politice din Grecia, Italia şi Spania sunt o dovadă că liderii europeni au răsturnat echilibrul puterilor dintre societate şi stat, dintre economie şi politică, iar acum nu mai ştim unde este locul cetăţenilor, consideră filozoful francez Etienne Balibar. 
“Europa vorbeşte germană”, trâmbiţează parlamentarul german Volker Kauder. – Nu trebuie să exageraţi, avertizează Berliner Zeitung. O uniune de democraţii libere arată altfel. 
Numirea lui Lucas Papademos şi a lui Mario Monti ca şefi ai guvernelor tehnocrate din Grecia şi Italia a făcut să curgă multă cerneală. Dar, în restul continentului, experţii au jucat adesea un rol pozitiv în politică pe timp de criză, subliniază un jurnalist al The Guardian
Mario Monti, Lucas Papademos şi Mario Draghi au un lucru în comun: ei au lucrat pentru banca americană de investiţii americană. Şi nu este o întâmplare, ci o strategie de influenţă care astăzi şi-a atins poate limitele. 
Polarizat în jurul Angelei Merkel şi a lui Nicolas Sarkozy, un mic grup de lideri europeni nealeşi şi-a asumat rolul de a guverna zona euro şi de a îndepărta liderii care nu urmează linia trasată, scrie săptămânalul conservator britanic The Spectator. 
Instaurarea unor guverne tehnocrate în Grecia şi Italia ar putea într-adevăr să calmeze pieţele aflate sub tensiune, dar ar putea de asememea contribui la impulsionarea partidelor politice populiste care arată cu degetul înspre deficitul de democraţie din inima UE, susţine Gideon Rachman. 
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist. 
La Atena ca şi la Roma, criza a măturat liderii aleşi şi i-a înlocuit cu tehnocraţi a căror principală misiune este punerea în aplicare a planurilor de austeritate cerute de Bruxelles şi de pieţe, şi pe care predecesorii lor nu le-au putut aplica. 
Agonia lui Berlusconi a dus la căderea pieţelor şi a împins dobânzile italiene spre un 7% care prevede o criză a creditelor: o catastrofă care poate scufunda întreaga zonă euro.Singura soluţie previzibilă este stabilirea rapidă a unui guvern de unitate condus de un foarte respectat ex-comisar european, scrie directorul La Stampa. 
Fondul european de stabilitate financiară era presupus să salveze moneda unică. Dar investitorii strâmbă din nas în faţa acestui produs financiar complex şi incert, ale cărui slăbiciuni politicienii încearcă să le ascundă. 
Presiunea pieţelor financiare şi a partenerilor europeni poate că va sparge în final rezistenţa lui Berlusconi, atât de disperată şi de costisitoare. Însă ieşirea sa de pe scenă nu va fi suficientă pentru a rezolva lipsa de credibilitate a Italiei şi profunda criză socială în care aceasta se complace. 
În 2002, Uniunea Europeană a interzis plasele de pescuit aflate în derivă pentru a proteja fauna mediteraneană şi a despăgubit pescarii. Dar pentru mulţi dintre ei, pescuitul de ton şi peşte-spadă este foarte profitabil. Aşa că ocolesc interdicţia, cu ajutorul mafiei. 
Acordul încheiat de către cei şaptesprezece ai zonei euro lasă deoparte o problemă esenţială, şi anume creşterea economică. Două probleme rămân deci nerezolvate: lipsa de politici macroeconomice comune şi diferenţele dintre ţările membre.
În timpul Consiliului European din 23 octombrie, Germania şi Franţa au distribuit puncte bune şi mai puţin bune partenerilor lor din zona euro aflată în dificultate, şi mai ales Italiei. Dacă criticile faţă de inerţia guvernului Berlusconi sunt justificate, criza actuală se datorează în acelaşi timp şi încetinelii de care dau dovadă Paris şi Berlin în luarea de decizii, notează Corriere della Sera. 
Cu câteva zile înainte de summitul UE din 23 octombrie, anunţat ca fiind "decisiv" pentru zona euro, agenţiile de rating au degradat sau ameninţat de a degrada nota suverană a Spaniei şi Franţei şi cea a băncilor italiene. Un ultim asalt, în momentul când Bruxelles încearcă să reacţioneze?, se întreabă presa europeană.
Criza îi împinge pe europeni să reia drumul emigraţiei. Pentru tinerii din ţările mediteraneene ca şi pentru cei din Europa Orientală, salvarea se află în nordul continentului. 
Cazul Amanda Knox scoate la lumina zilei o parte din defectele multiple ale justiţiei italiene : cu aceasta, nimic nu este niciodată scris în piatră, afirmă scriitorul Tobias Jones, în The Guardian.