Islanda
-
Criza din zona euro
Islanda este utopia noastră modernă
23 decembrie 201139Público Madrid -
10 noiembrie 20113PresseuropTimpul
-
Uniunea Europeană
O extindere plină de iluzii
13 octombrie 20113Dagens Nyheter Stockholm -
6 septembrie 2011PresseuropMorgunbladid
-
Islanda
Prima Constituţie participativă
4 iulie 20112Sydsvenskan Malmö -
Ficţiune politică
Hai să îndrăznim Europa 2.0 !
30 mai 20117Die Welt Berlin -
Islanda
O nouă erupţie ameninţă Europa
23 mai 2011PresseuropMorgunbladid -
19 mai 20118El País Madrid
-
Aviație
Cerul unic tot în ceață
15 aprilie 2011Der Spiegel Hamburg -
11 aprilie 2011PresseuropMorgunbladid
-
Islanda
Ieşirea uşoară din criză
8 aprilie 20114Mediapart Paris -
22 februarie 20111PresseuropLe Soir
-
Criză financiară
Să mori pentru bănci? Nu, mulțumesc
10 decembrie 20105România liberă Bucureşti -
Literatură
A descoperit America Europa?
10 decembrie 2010The New York Times New York -
Alianțe
Ţările nordice mână-n mână
7 decembrie 2010euobserver.com Bruxelles -
Rivalităţi frontaliere
Un bolovan numit dorinţă
14 octombrie 20101La Stampa Torino -
Islanda
Războiul codului, partea a 2-a
24 august 2010The Guardian Londra -
10 august 2010Presseuropeuobserver.com
-
22 iunie 2010Die Welt Berlin
-
Islanda
Islandezii se dezic de Uniune
17 iunie 2010PresseuropLe Figaro -
Editorial
AAA, BBB, BHV
30 aprilie 20102Presseurop -
Editorial
Eyjafjöll şi noi
23 aprilie 2010Presseurop -
22 aprilie 2010
-
Tendinţe
Aeroportul, un non-loc plastifiat
21 aprilie 20101La Vanguardia Barcelona -
Transport aerian
O Europă împărțită în două
19 aprilie 20104Presseurop -
16 aprilie 2010
-
13 aprilie 2010PresseuropMorgunbladid
-
Economie
Austeritatea nu place tuturor
18 martie 20102International Herald Tribune Paris -
5 martie 2010Le Monde Paris
-
Islanda
Un pas în plus spre adeziune
25 februarie 2010PresseuropLe Soir -
18 februarie 20101Adevărul Bucureşti
-
Bănci
Islanda rămâne de gheaţă
7 ianuarie 201010Presseurop -
Islanda
Mai întâi oamenii şi apoi banii
6 ianuarie 2010PresseuropThe Times -
Ţări nordice
Un vis de uniune pentru a avea forţă
2 noiembrie 20092Dagens Nyheter Stockholm -
Adeziune
Zagreb şi Ankara pot face mai bine
15 octombrie 2009PresseuropZaman -
Estonia
Locul bărbatului este acasă
22 septembrie 2009Eesti Päevaleht Tallinn -
VIITORUL EUROPEI
Cele trei şantiere ale domnului Barroso
22 septembrie 2009El País Madrid -
Criză
Islanda trebuie ajutată
31 august 2009PresseuropDe Volkskrant -
17 august 2009Financial Times Londra
-
Irlanda-Islanda
Două insule legate de un singur destin
7 august 2009Le Monde Paris -
4 august 2009
-
31 iulie 20092El País Madrid
-
23 iulie 2009PresseuropNRC Handelsblad
-
Islanda
Drumu-i lung până la Bruxelles
17 iulie 20091Presseurop
Respingând prin referendum salvarea băncilor şi rambursarea datoriei externe a ţării, islandezii au arătat că este posibil să scape de legile capitalismului şi să-şi ia în mâini destinul, se bucură un istoric spaniol. 
Prin deschiderea de perspective de aderare mai multor ţări candidate, Štefan Füle, comisarul pentru Extindere și politica de vecinătate, a vrut să dea dovadă de optimism. Dar acţiunile sale consolidează doar sentimentul că Europa nu ştie încotro se îndreaptă, consideră cotidianul suedez Dagens Nyheter. 
După crahul financiar din 2008 şi căderea guvernului sub presiunea populară, islandezii îşi continuă revoluţia cetăţenească. Astăzi, toţi utilizatorii Internet sunt încurajaţi să elaboreze noua Constituţie. 
În Nord, bogatele regiuni industriale aliate ţărilor din arcul alpin. În Sud, o confederaţie mediteraneană cu mai mult de 100 de milioane de locuitori. Dacă s-ar reinventa potrivit acestei scheme, Uniunea ar duce-o cu mult mai bine, asigură sociologul german Gunnar Heinsohn. 
După ce au suportat criza pasiv, tinerii din Spania s-au decis în sfârşit să iasă în stradă, în 15 mai. Izbucnite în ajunul alegerilor municipale, protestele din ultimele zile se inspiră din mişcarea de masă care a provocat căderea guvernului din Reykjavík, în 2009. 
La un an de la oprirea traficului aerian din cauza erupției vulcanului Eyjafjallajokull, companiile aeriene și autoritățile europene simulează un nou nor de cenușă. Obiectiv: o mai bună coordonare. Dar nu au câștigat încă. 
În timp ce pe continent, ţările europene afectate de criza datoriilor înmulţesc planurile de austeritate nepopulare, Islanda, care a ales să-şi lase băncile să facă faliment, iese încet din şanţ. Şi, cu ocazia referendumului din 9 aprilie, islandezii ar putea refuza să ramburseze creditorii internaţionali ai băncii Icesave.
Ar trebui să continue Bruxelles-ul salvarea băncilor aflate în faliment? Nu, estimează un jurist român, căci menținerea bunăstării statului este mai importantă. Și citează exemplul islandezilor, care au ales să nu finanțeze salvarea băncilor lor. 
Cu ajutorul editurilor independente şi cu o contribuţie de la institutele culturale şi agenţiile Vechii Lumi, literatura europeană îşi face în sfârşit intrarea în Statele Unite, o ţară care de obicei stă departe de cărţile traduse. 
În timp ce lumea devine mai mare, iar goana pentru resursele de sub Oceanul Arctic se intensifică, ţările din Nordul îndepărtat al Europei îşi caută un ţel comun. 
Nelocuibil, nelocuit şi bătut de furtunile din Atlanticul de Nord, mica insulă Rockall, în largul Irlandei, este în centrul unui litigiu între patru ţări europene. Motivul: rezervele de petrol care s-ar afla în subsolul marin. 
Ca în toiul războaielor codului, Scoţia şi Norvegia cer UE să ia măsuri împotriva Islandei şi Insulelor Feroe, acuzate de a pustii fără ruşine stocurile de peşte. 
Dezbătută în prezent la Agadir, interdicţia vânătorii de balene divizează comunitatea internaţională. Majoritatea ţărilor europene doresc protejarea cetaceelor în numele unei concepţii cvasi-religioase a ecologiei, crede Die Welt. 
Norul vulcanului Eyjafjöll a afectat milioane de călători ocazionali, dar şi comunitatea "zburătorilor frecvenţi" ("frequent flyers”). Spaniola Joana Bonet descrie într-o cronică această societate paralelă şi artificială. 
De la șefii de stat până la cetățenii de rând, călătorii de pe tot continentul suferă consecințele norului provocat de vulcanul Eyjafjöll. Ar fi o ocazie pentru ca UE să-și amelioreze strategiile de transporturi. 
Din Grecia în Irlanda, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să impună reduceri dureroase în cheltuielile publice. Dar creşte din ce în ce mai mult numărul de critici împotriva "cultului austerităţii", care ameninţă să împingă Europa mai adânc în recesiune. 
Pe 6 martie, islandezii trebuie să se pronunţe printr-un referendum asupra rambursării datoriei ţării lor. Loviţi puternic de prăbuşirea băncilor naţionale, aceştia au suportat cu greu brusca năruire a nivelului lor de trai şi sunt acum tentaţi să întoarcă spatele Europei, căutând mântuirea economică în meseriile tradiţionale. 
O compilaţie a legilor celor mai favorabile pentru mass-media şi protecţia jurnaliştilor din lumea întreagă împotriva proceselor: această idee lansată de către site-ul WikiLeaks ia amploare, fiind susţinută de mai mulţi deputaţi islandezi. 
Prin decizia de a supune unui referendum rambursarea datoriilor ţării sale, preşedintele islandez se opune cerinţelor formulate de UE. Presa europeană consideră că nu cetăţenii sunt aceia care trebuie să plătească pentru greşelile bancherilor. 
A regrupa cinci State din Nordul Europei sub o aceeaşi coroană simbolică: ideea lansată de către istoricul suedez Gunnar Wetterberg reia un mai vechi proiect adaptându-l la economia modernă. Dar ea nu este unanim acceptată. 
Să fi bărbat în casă, nu este întotdeauna amuzant pentru un estonian. Criza economică, care afectează mai degrabă meseriile bărbăteşti, antrenează o redefinire a rolurilor în sânul familiilor. "Dar dacă este momentul de a găsi un nou echilibru?", se întreabă Eesti Paevaleht. 
Realegerea unui cameleon ca Jose manuel Barosso, al carui slogan "Partidul meu este Europa"concentrează suma tuturor ideilor filozofice a acestuia, reprezintă oportunitatea de a "întregi" Europa în următorii 5 ani şi de a face din aceasta un jucător global. Această întregire va implica trei obiective principale : eliminarea diferenţelor dintre membrii de prim rang şi cei de rangul al doilea, completarea lărgirii spre Balcani şi desăvârşirea modelului european, pentru ca acesta să servească drept o sursă de inspiraţie pentru "vecinii europeni" din Bielarus până la Caucaz. 
Islanda şi Letonia îşi pot oare plăti datoriile la creditorii externi, contractate de o mică minoritate a populaţiei lor ? Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) le-au ordonat să le platească trecând la măsuri de austeritate. 
Lovită de criza economică, Islanda şi-a depus de curând cererea de adeziune la UE. Dar anumite state-membre leagă adeziunea acestei ţări de adoptarea tratatului de la Lisabona de către irlandezi. O situaţie paradoxală pentru cele două ţări care, în ciuda unor puncte comune, văd Europa în mod diferit, analizează Le Monde.
Entuziasmul cu care statele membre ale UE au primit cererea de aderare de la Reykjavik contrastează cu prudenţa – chiar ostilitatea – pe care le arată faţă de cele ale fostelor republici Iugoslave şi a Turciei. Dar UE nu-şi poate permite să dea impresia de a favoriza anumiţi candidaţi în detrimentul altora. 
Parlamentul islandez a votat pe 16 iulie o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Presa europeană a apreciat ştirea, dar nu-şi face iluzii cu privire la dificultăţile care o aşteaptă pe această insulă lovită din plină de criză şi tradiţional împotrivită integrării.