Franţa
-
9 februarie 2012Le Monde Paris
-
Franţa-Germania
Merkel doreşte să îşi salveze cuplul
7 februarie 2012PresseuropLibération, Le Figaro, Le Monde & 2 altele -
3 februarie 20124Le Monde Paris
-
2 februarie 201214PresseuropLe Monde, Le Figaro, La Croix, Libération
-
26 ianuarie 2012Cicero Berlín
-
24 ianuarie 2012L'Hebdo Lausanne
-
Criza din zona euro
Liderii UE se retrogradează singuri
16 ianuarie 201263Financial Times Londra -
Zona euro
Franţa retrogradată în liga II
16 ianuarie 201211Le Monde Paris -
13 ianuarie 2012L'Espresso Roma
-
Editorial
Menaj în trei
13 ianuarie 20129Presseurop -
Criza datoriei publice
Monti busculează “Merkozy”
12 ianuarie 201255PresseuropDer Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, La Repubblica & 2 altele -
12 ianuarie 2012De Groene Amsterdammer Amsterdam
-
Finanţe
Taxa Tobin: Sarko joacă solo
9 ianuarie 20125PresseuropLa Tribune -
5 ianuarie 2012L'Hebdo Lausanne
-
Energie nucleară
Centralele franceze trebuie să se consolideze
4 ianuarie 20123PresseuropLe Figaro -
30 decembrie 201124 heures Lausanne
-
26 decembrie 2011Neues Deutschland Berlin
-
Revista presei
Franţa-Turcia: genocidul care deranjează
23 decembrie 201113PresseuropYeni Şafak, Milliyet, Zaman & 3 altele -
22 decembrie 2011Liberté Alger
-
19 decembrie 2011
-
16 decembrie 20112PresseuropLibération
-
Dezbatere
Cele şapte păcate ale europenilor (2/2)
15 decembrie 201124Die Zeit Hamburg -
Summit european
Uniunea prin scindare
9 decembrie 201121Die Zeit Hamburg -
Uniunea Europeană
Goodbye Britain
9 decembrie 201129PresseuropLe Monde -
8 decembrie 2011The New York Times New York
-
Criza din zona euro
Adio dulce suveranitate…
8 decembrie 201117El País Madrid -
Spaţiul Schengen
Statele țin la frontierele lor
8 decembrie 2011PresseuropFinancial Times Deutschland -
Uniunea Europeană
Ordinul economic ce o inspiră pe Merkel
8 decembrie 20116Libération Paris -
Revista presei
Cine vrea să-i urmeze pe Merkel şi Sarkozy?
6 decembrie 201121Presseurop -
Franţa-Germania
Întoarcerea vechilor demoni
5 decembrie 201127Les Echos Paris -
2 decembrie 201113Der Spiegel Hamburg
-
Criza datoriei publice
Strângătorii economi, cuprinşi de un elan patriotic
29 noiembrie 20114PresseuropPresseurop -
Revista presei
Niciun răgaz pentru euro
28 noiembrie 201115Presseurop -
Cine se teme de Germania? / 5
Simpatica noastră familie
25 noiembrie 201119Die Zeit Hamburg -
Editorial
“Merkozy” nu mai este singur
25 noiembrie 20113Presseurop -
Zona euro
Euroobligaţiunile ne vor salva!
24 noiembrie 201110El Mundo Madrid -
Uniunea Europeană
O revoluţie venită de sus
23 noiembrie 20115Libération Paris -
23 noiembrie 2011Trouw Amsterdam
-
16 noiembrie 20116PresseuropPresseurop
-
Dezbatere
Priviţi în urma voastră, Lucas şi Mario
15 noiembrie 201110Financial Times Londra -
Criza datoriei publice
Europa împotriva poporului?
11 noiembrie 201123The Economist Londra -
Editorial
A sparge cercul vicios
11 noiembrie 20112Presseurop -
Criza datoriei publice
Val de panică în Franța
11 noiembrie 20118PresseuropLe Monde -
multiculturalism
Araba, o limbă europeană ca oricare alta
11 noiembrie 20115Svenska Dagbladet Stockholm -
Gaz natural
Gazprom se instalează în Europa
8 noiembrie 20112PresseuropLe Monde -
8 noiembrie 20111PresseuropLes Echos
-
Criza zonei euro
Bine aţi venit în Uniunea inegalilor!
4 noiembrie 201116The Daily Telegraph Londra -
Editorial
Nava “Euro”, fără cap şi port
4 noiembrie 20112Presseurop -
2 noiembrie 2011L'Hebdo Lausanne
-
2 noiembrie 20112PresseuropCharlie Hebdo
Două tabere, două teze, două viziuni ale Franţei: la optsprezece ani de la masacrul a 800 000 de etnici tutsi, rolul Parisului încă suscită o controversă pasionată, care evoluează în ritmul anchetelor judiciare. 
Cu 80 de zile înaintea primului tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, cancelarul Germaniei a intrat în campania electorală alături de Nicolas Sarkozy, cel mai important aliat al său din Europa. Un demers considerat riscant pe ambele maluri ale Rinului. 
În 2013, Marsilia va fi capitală europeană a culturii. Dar pentru moment, al doilea oraş din Franţa face vâlvă cu răfuielile cu Kalaşnikovul între traficanţii de droguri care controlează cartiere întregi.
Candidat mai mult decât probabil pentru realegerea în funcţia actuală, preşedintele francez pare hotărât să propună un proiect economic conceput după modelul german. O strategie care uimeşte presa franceză. 
În urma retrogradării colective a 9 din ţările din zona euro, inclusiv Franţa, a devenit clar că politica UE a fondurilor de salvare împreună cu măsurile de austeritate fiscală au epuizat-o. Este timpul pentru Angela Merkel şi partenerii săi să găsească o soluţie credibilă, scrie Wolfgang Munchau. 
Modificând nota financiară a Franţei, în 13 ianuarie, Standard & Poor's a lovit de două ori: Nicolas Sarkozy şi concurenţii săi la alegerile prezidenţiale sunt chiar şi mai mult sub presiunea pieţelor, iar Europa este mai mult decât oricând împărţită între Nord şi de Sud. 
După Nicolas Sarkozy, pe 9 ianuarie, este rândul lui Mario Monti de a merge la Berlin, pe 11, pentru a discuta cu Angela Merkel despre salvarea zonei euro. El a obţinut susţinerea cancelarului şi a apărat o abordare mai puţin rigidă a crizei. 
Votarea unui proiect de lege în Franţa incriminând negarea genocidului armean a provocat mânia Ankarei. Dacă presa franceză este mai degrabă critică faţă de această iniţiativă, reacţiile sunt mai puţin nuanţate de partea turcească. 
Conducătorilor politici le place să fluture cu gesturi largi flamura conştiinţei comunitare. Dar fiecare ţară se face vinovată de o slăbiciune de caracter care contrazice discursurile şi dăunează UE. Continuarea inventarierii păcatelor de către Die Zeit. 
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, au făcut, cu certitudine, un mare pas spre atingerea obiectivului lor: uniunea fiscală. Dar cu ce preţ? Marea Britanie a fost exclusă din acest sistem, iar alternativa pare simplă: salvarea sau prăbuşirea Uniunii Europene. 
Dacă va fi aprobată de cele Douăzeci și Șapte, uniunea fiscală propusă de Angela Merkel și Nicolas Sarkozy va fi o nouă etapă decisivă spre federalismul european. Dar este toată lumea gată să plătească prețul pentru asta: renunțarea la autonomia bugetară a statelor?
Voinţa Angelei Merkel de a impune disciplină şi sancţiuni în zona euro nu izvorăşte dintr-o dorinţă de hegemonie. Ci este pur şi simplu o extensie a unei doctrine economice pe care a fost construit însăşi miracolul economic german: ordoliberalismul. 
Reuniţi la Paris pe 5 decembrie, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy s-au pus de acord în privinţa planului ce îşi propune să salveze euro de la catastrofă. Ei cer celor Douzeci şi Şapte să îl aprobe în timpul summitului din 8-9 decembrie. Dar partida nu e câştigată încă, remarcă presa europeană. 
Propunerile germane pentru mai multă disciplină în zona euro nu sunt foarte comestibile în Franţa. Mai multe comentarii germanofobe dezvăluie o realitate incontestabilă: francezii ţin la Europa, dar cu condiţia ca aceasta să fie franceză, constată un editorialist de la Les Echos. 
Gata. Filosoful Jürgen Habermas şi-a părăsit biroul lui pentru a salva ideea de Europa, de a o salva de liderii politici şi de puterea obscură a pieţelor. 
Nota tuturor ţărilor europene este ameninţată, a declarat Moody's în 28 noiembrie. Acest avertisment apare în momentul în care Italia suportă din greu presiunea pieţelor iar propunerile de eventuale soluţii la criză se multiplică. Însă s-ar putea ca deja să fie prea târziu, se îngrijorează presa europeană. 
Părinţi stricţi, copii renegaţi şi dragoste cu năbădăi: aceasta este familia Europa. Şi pentru jurnalistul de la Die Zeit care îi schiţează portretul, ea trebuie să-şi apere modelul său istoric de solidaritate. 
Propuse în mod oficial de Comisia Europeană, obligaţiunile europene sunt considerate de către ţările aflate în dificultate drept soluţia pentru criza datoriei. Rămâne de convins Germania, care va sfârşi prin a ceda, speră El Mundo. 
Schimbările politice din Grecia, Italia şi Spania sunt o dovadă că liderii europeni au răsturnat echilibrul puterilor dintre societate şi stat, dintre economie şi politică, iar acum nu mai ştim unde este locul cetăţenilor, consideră filozoful francez Etienne Balibar. 
Instaurarea unor guverne tehnocrate în Grecia şi Italia ar putea într-adevăr să calmeze pieţele aflate sub tensiune, dar ar putea de asememea contribui la impulsionarea partidelor politice populiste care arată cu degetul înspre deficitul de democraţie din inima UE, susţine Gideon Rachman. 
Eforturile de a salva euro nu pot funcționa împotriva voinței alegătorilor la infinit, scrie Charlemagne în The Economist. 
O jurnalistă suedeză de origine palestiniană a călătorit în toată Europa ca să stabilească cât de răspândită este limba arabă, să întocmească un inventar al limbii arabe de pe continent. Rezultatul este surprinzător... 
Franţa şi Germania au jucat un rol important în decizia primului ministru grec Giorgios Papandreu de a renunţa la un referendum privind planul de ajutor al UE şi FMI-ului pentru Grecia. O demonstraţie de forţă brută care nu lasă să se întrevadă nimic bun pentru egalitatea în sânul Uniunii. 