Uniunea Europeană
-
9 februarie 2012PresseuropLa Stampa
-
9 februarie 2012PresseuropSüddeutsche Zeitung
-
8 februarie 2012Süddeutsche Zeitung
-
8 februarie 20126De Volkskrant Amsterdam
-
7 februarie 2012
-
Criza datoriei publice
Grecii îşi bat joc de noi
7 februarie 2012116El Mundo Madrid -
6 februarie 201210Le Temps Geneva
-
Transport aerian
China renunţă la taxa UE
6 februarie 201210PresseuropFinancial Times -
3 februarie 2012The Economist Londra
-
Germania
Numiţi-ne nazişti dacă aşa vă place
3 februarie 2012264Die Zeit Hamburg -
Editorial
Noua ordine
3 februarie 201219Presseurop -
Zona euro
Salvaţi BCE de pericolul grecesc
2 februarie 20128De Tijd Anvers -
1 februarie 2012Süddeutsche Zeitung
-
1 februarie 201214El País Madrid
-
Tratat fiscal
Irlanda începe amar dezbaterea referendumului
1 februarie 20123PresseuropThe Irish Times -
Consiliul European
Un fel de Don Quijote de Bruxelles
31 ianuarie 201248El País Madrid -
Summitul UE
Polonia nu este 100% mulţumită
31 ianuarie 2012PresseuropGazeta Wyborcza, Dziennik Gazeta Prawna -
30 ianuarie 2012De Volkskrant Amsterdam
-
Germania-Italia
Dragi germani, relaxaţi-vă!
30 ianuarie 201223Die Zeit Hamburg -
30 ianuarie 201261PresseuropPúblico, Le Monde, Ta Nea & 2 altele
-
30 ianuarie 201214Libération Paris
-
Criza zonei euro
Salvaţi euro – scăpaţi de Germania
27 ianuarie 2012119The Times Londra -
Criza zonei euro
Ingo Schulze – 10 teze despre criză
27 ianuarie 201224Süddeutsche Zeitung -
Editorial
Hai Angela
27 ianuarie 20124Presseurop -
Summit la Davos
Liderii britanici atacă Germania şi Franţa
27 ianuarie 20127PresseuropFinancial Times -
26 ianuarie 201211The New York Times New York
-
26 ianuarie 20127PresseuropLa Stampa, Le Monde, Gazeta Wyborcza & 3 altele
-
25 ianuarie 20121Gazeta Wyborcza Varşovia
-
Internet
Un “drept la uitare” binevenit
25 ianuarie 20127PresseuropLa Repubblica -
25 ianuarie 201224 heures Lausanne
-
Comisia Europeană
Santer se întoarce la matcă
25 ianuarie 20124PresseuropThe Daily Telegraph -
Diplomație
UE ridică tonul în fața Iranului
24 ianuarie 201212PresseuropLe Figaro, Süddeutsche Zeitung, The Daily Telegraph, La Vanguardia -
Internet
ACTA non grata
24 ianuarie 2012PresseuropGazeta Wyborcza -
Croaţia
Un mic “Da” pentru UE
23 ianuarie 20122PresseuropNovi List, Slobodna Dalmacija, Jutarnji List -
Europa Centrală
Viena-Budapesta, dus-întors în trecut
23 ianuarie 201216Le Monde Paris -
Diplomaţie
Bruxelles pune embargou pe petrolul iranian
23 ianuarie 20122PresseuropEl Mundo -
Croaţia
Spre Uniune fără entuziasm
20 ianuarie 201215Tportal Zagreb -
Parlamentul European
Risipă imensă de alimente în Europa
20 ianuarie 20124PresseuropEl País -
19 ianuarie 2012The Nation Bangkok
-
Dezbatere
Europa înseamnă pace. Doar atât?
19 ianuarie 201267De Morgen Bruxelles -
Criza din zona euro
Agenţia europeană de rating, pe ţeavă
19 ianuarie 20126PresseuropDiário de Notícias -
19 ianuarie 2012PresseuropNépszava
-
Parlamentul European
După calmul Buzek, uraganul Schulz
18 ianuarie 20123PresseuropGazeta Wyborcza, Financial Times Deutschland, Wprost, Der Spiegel -
Ungaria-UE
A început încleştarea
18 ianuarie 20128PresseuropMagyar Nemzet, Népszava, Népszabadság -
18 ianuarie 20122PresseuropDie Tageszeitung
-
17 ianuarie 2012
-
Criza euro
Draghi trage semnalul de alarmă
17 ianuarie 20124PresseuropIl Sole-24 Ore -
Criza din zona euro
Liderii UE se retrogradează singuri
16 ianuarie 201263Financial Times Londra -
Criza datoriei publice
Pentru Standard & Poor’s, “regele e gol”
16 ianuarie 201215PresseuropCorriere della Sera, Hospodárske Noviny, Die Presse & 3 altele -
Zona euro
Franţa retrogradată în liga II
16 ianuarie 201211Le Monde Paris
Evocând, aşa cum a făcut la începutul acestei săptămâni comisarul Neelie Kroes, ieşirea Greciei din zona euro, liderii europeni par să pregătească terenul pentru această eventualitate. Într-un moment în care Atena încă negociază cu creditorii săi privaţi restructurarea datoriei sale. 
Jocul durează de aproape doi ani: Atena se preface că se conformează cu exigenţele creditorilor şi partenerilor săi şi aceştia se fac că ar crede angajamentele sale. Dar în timp ce spectrul intrării în incapacitate de plată se apropie, farsa grecească nu mai poate dura, scrie un editorialist în El Mundo. 
Prin Tratatul de la Maastricht, semnat pe 7 februarie 1992, Comisia Europeană şi funcţionarii săi obţinuseră competenţe inedite. Două decenii mai târziu, dominanţa economiei asupra politicii le-a spulberat visele iar criza a făcut din ei ţapi ispăşitori. 
A devenit un lucru aproape automat: de fiecare dată când apar polemici legate de modul în care Berlinul încearcă să îşi impună punctele de vedere pentru soluţionarea crizei datoriilor, germanilor li se aduce aminte de trecutul lor nazist. Care ar fi modul de reacţie? Publicaţia Die Zeit propune câteva răspunsuri. 
O situaţie de imposibilitate de plată a Greciei nu este încă exclusă, şi ar pune în pericol Banca Centrală Europeană. Pentru a evita acest lucru, statele trebuie să plătească şi să-i ofere garanţii, consideră economistul Melvyn Krauss. 
În timp ce șomajul a atins un nivel record în Uniune, aproape un sfert din europenii care până acum aveau un nivel de viață decent riscă să alunece spre excluziunea socială. Un fenomen care compromite strategiile europene de luptă împotriva sărăciei. 
Măsurile adoptate în timpul summitului din 30 ianuarie – tratatul de stabilitate și planul de creștere economică – servesc, în cel mai bun caz, la atenuarea greșelilor comise de un an și jumătate, consideră editorialistul Xavier Vidal-Folch. În cel mai rău caz, ele arată impostura.
Condescendentă dar eficace: Germania i-a agasat mult timp pe italieni. Dar astăzi, cu decentul Mario Monti la putere, le-ar plăcea să dea la rândul lor câteva lecţii. 
130 de miliarde din cadrul celui de-al doilea plan de ajutorare a Greciei în schimbul punerii Atenei sub tutela unui comisar european însărcinat cu bugetul: această propunere germană, dezvăluită în ajunul Consiliului European din 30 ianuarie, este nici mai mult nici mai puţin decât o încălcare a suveranităţii unui stat, consideră presa europeană. 
În timp ce negocierile privind ştergerea parţială a datoriilor greceşti continuă, primarul din Atena oferă două mese pe zi salariilor concediaţi, victime ale planurilor de austeritate şi ameninţaţi de foamete. O situaţie pe care unii greci nu ezită să o compare cu vremea Ocupaţiei. 
Prin faptul că persistă în a impune austeritatea fiscală partenerilor săi din zona euro, în timp ce, cu încăpăţânare, refuză să acorde Băncii Centrale Europene (BCE) un rol mai însemnat și, de asemenea, să sprijine mai hotărât datoriile naţionale, Germania este mai mult un obstacol, decât un ajutor, în susţinerea monedei unice europene – menţionează Antole Kaletsky. 
Iată nebunia care a devenit un fapt de la sine înţeles, un dat: de ani de zile societatea este jefuită, iar democraţia este ruinată. Scriitorul german Ingo Schulze s-a săturat. Zece motive pentru ane lua pe noi înşine din nou în serios. 
Acum că UE a impus sancţiuni fără precedent asupra importurilor de petrol iranian, într-o încercare de a contracara presupusul său program de arme nucleare, care sunt consecinţele? întreabă un politolog din Tel Aviv. 
Anunţul guvernului, cum că ar fi pe punctul de a semna tratatul anti-piraterie ACTA, a provocat proteste masive, dar paşnice, în Polonia. Câteva mii de tineri au organizat un miting, marţi, în Varşovia. Antropologul specializat în Internet, Piotr Cichocki, explică de ce. 
Prin decizia de a impune un embargo asupra importurilor de petrol iranian şi de a îngheţa activităţile băncilor iraniene în Europa, cei Douăzeci şi Şapte vor să împingă Teheranul să-şi întrerupă programul nuclear. Un pariu riscant, consideră presa europeană. 
Pe 22 ianuarie, croaţii au votat în favoarea ratificării tratatului de aderare la Uniune. Un mare pas înainte pentru ţară şi un “uf” de uşurare pentru Bruxelles, chiar dacă nivelul record de abţinere de la vot este neliniştitor, notează presa croată. 
Moştenitoare ale Imperiului habsburgic, Austria şi Ungaria împărtăşesc şi o altă experienţă: o relaţie ambiguă cu istoria şi o tendinţă de a tolera derivele politice. La zece ani de la sancţiunile europene împotriva celei dintâi, de ce cea de-a doua pare blocată în anii '30? 
Pe 22 ianuarie, Croaţia va trebui să ratifice, prin referendum, tratatul pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dar, în contextul integrării într-o Uniune Europeană aflată în criză, campania premergătoare referendumului a fost marcată de dubii şi de o nouă retorică naţionalistă.
Liderii europeni nu ezită să folosească spectrul războiului pentru a-şi justifica politicile lor de salvare a monedei euro. Dar acest argument nu mai funcţionează, observă filozoful olandez Paul Scheffer. Sprijinul cetăţenilor trebuie să fie câştigat cu argumente adevărate. 
Alegerea lui Martin Schulz la președinția Parlamentului European ar trebui să aducă o schimbare de atmosferă în interior. După mult mai împăciuitorul polonez Jerzy Buzek, clocotitorul și ambițiosul socialist german vrea să busculeze instituțiile din Bruxelles. 
După săptămâni de polemică, Comisia Europeană a lansat o triplă procedură de infringement împotriva guvernului maghiar. Dar cine va ceda mai întâi, Budapesta sau Bruxelles? Presa maghiară nu se aşteaptă la o mare schimbare.
În urma retrogradării colective a 9 din ţările din zona euro, inclusiv Franţa, a devenit clar că politica UE a fondurilor de salvare împreună cu măsurile de austeritate fiscală au epuizat-o. Este timpul pentru Angela Merkel şi partenerii săi să găsească o soluţie credibilă, scrie Wolfgang Munchau. 
Pentru presa europeană, degradarea notei a nouă ţări din zona euro de către agenţia Standard & Poor’s nu a făcut decât să afirme ceea ce pieţele şi liderii ştiau de multă vreme: dificultăţile zonei euro sunt cauzate în primul rând de către diferenţele dintre ţările membre. 
Modificând nota financiară a Franţei, în 13 ianuarie, Standard & Poor's a lovit de două ori: Nicolas Sarkozy şi concurenţii săi la alegerile prezidenţiale sunt chiar şi mai mult sub presiunea pieţelor, iar Europa este mai mult decât oricând împărţită între Nord şi de Sud.