Estonia
-
Estonia: Gazul de şist este şic
26 aprilie 2013137 8 IQ The Economist Vilnius -
Estonia: “Cele 15 propuneri ale Adunării cetățenilor către guvernanți”
8 aprilie 201376PresseuropEesti Päevaleht -
NATO: “Ameninţări goale”
2 aprilie 201383 1PresseuropPolska The Times -
Mediu înconjurător: Un cimitir chimic în adâncurile Mării Baltice
26 martie 2013808 13 Uważam Rze Varşovia -
Republica Cehă: Un teren de joacă pentru “hacktivişti”?
13 martie 201371 4 Respekt Praga -
Estonia: După e-stat, hai să creăm e-cetăţenii
8 martie 2013207 4 Eesti Päevaleht Tallinn -
Estonia : Călătoria gratuită nu duce spre paradis
19 februarie 2013273 12 Lietuvos Rytas Vilnius -
Estonia: Crowdfunding – viitorul activităţilor bancare
8 februarie 2013309 7 European Voice Bruxelles -
Estonia: Pentru o lună, cetăţenii preiau puterea
8 ianuarie 2013482 2PresseuropPostimees, Eesti Päevaleht -
Prima pagină: 7 decembrie 2012
7 decembrie 2012PresseuropJurnalul Naţional, Financial Times Deutschland, Financial Times Deutschland & 5 altele -
Estonia: Criza grecească este în beneficiul băncilor estoniene
8 noiembrie 201261 7PresseuropEesti Ekspress -
Estonia: Austeritatea este un mod de viaţă
13 septembrie 2012106 16 Eesti Ekspress Talin -
Estonia: Scandalul care subminează tânăra democraţie
4 septembrie 201286 6 Postimees Tallinn -
Ei au ieşit din criză (2/3): Estonia: o austeritate bine subvenţionată
27 iunie 201275 13 Eesti Päevaleht Tallinn -
Estonia: Nobelul Paul Krugman îl enervează pe preşedinte
8 iunie 201245 10PresseuropPostimees -
Estonia: Un cont de Facebook, la ce bun?
28 mai 2012226 6 Postimees Tallinn -
Europa Orientală: Neînțelegeri între vecinii baltici
17 aprilie 2012164 4 Veidas Vilnius -
Editorial: Europa şi Putin, 2.0
2 martie 201247 6Presseurop -
Estonia: Membrii SS, “eroi ai libertăţii”
11 ianuarie 2012PresseuropDie Tageszeitung -
Căile ferate: Marea reţea europeană pe şine
20 octombrie 2011PresseuropLa Vanguardia -
Estonia-Rusia: Un apartament pentru o viză
28 septembrie 2011104 Postimees Tallinn -
Estonia: Melancolia ca marcă de fabrică
19 septembrie 201163 Postimees Tallinn -
1991-2011: O poveste baltică de succes
19 august 2011143 IQ The Economist Vilnius -
Ficţiune politică: Hai să îndrăznim Europa 2.0 !
30 mai 2011245 7 Die Welt Berlin -
Estonia: Câteva probleme de naţionalitate
5 mai 201157 3 Postimees Tallinn -
Piaţa muncii: Invazia Estului nu va avea loc
29 aprilie 2011157 1 Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Estonia: Întoarcerea în ţară, o himeră
21 aprilie 2011134 2 Eesti Päevaleht Tallinn -
Urbanism: Pentru a trăi fericiţi, să trăim sub pământ
14 aprilie 2011282 1 Polityka Varşovia -
Nuclear : De la Cernobîl la Fukushima, informaţia este flu
17 martie 2011104 Postimees Tallinn -
Estonia: Alegătorii realeg Ansip-rigoare
7 martie 2011PresseuropPostimees -
Două oraşe în Europa: Valga-Valka, oraşul cu două feţe
16 februarie 201189 Postimees Tallinn -
Estonia: În Europa, dar cu ce preţ?
26 ianuarie 201163 3 Postimees Tallinn -
OLIVER: Mahmureală
21 ianuarie 201125 Der Standard Viena -
Estonia: Estonia îşi construieşte o armată cibernetică
14 ianuarie 2011PresseuropRzeczpospolita -
Ţările baltice: Minorităţile sunt rugate să tacă
6 ianuarie 201113 4 De Volkskrant Amsterdam -
Moneda unică: Estonia pe puntea unei nave în primejdie
3 ianuarie 201113PresseuropPresseurop -
Industria farmaceutică: Când europenii servesc drept cobai
23 decembrie 2010160PresseuropVanity Fair -
Ţările baltice: Euro - moneda solidarităţii baltice
13 decembrie 201070 Atgimimas Vilnius -
Europeanul săptămânii: Bruno Ganz, comedian total
8 octombrie 201019 România liberă Bucureşti -
Incendii: Spectrul de la Cernobîl planează din nou
12 august 2010PresseuropDie Tageszeitung -
Estonia: Coroane, euro, ruble şi discordie
11 august 201034 Eesti Päevaleht Tallinn -
Comunicaţie: OSCE avertizează asupra diminuării libertăţii presei
30 iulie 20101PresseuropEUobserver.com -
Ţările balte şi criza / 4: Estonia: elevul bun al Europei
19 mai 201027 3 Hospodářské noviny Praga -
Universităţi: Estonienii văd spioni peste tot
6 mai 20101PresseuropEesti Päevaleht -
Statele baltice şi criza (1): Alergând după euro
14 aprilie 201017 Dziennik Gazeta Prawna Varşovia -
Grecia: Vecinii Atenei îngrijoraţi de consecinţele crizei
12 aprilie 20104 Presseurop -
Estonia: Pagini albe pentru legi negre
19 martie 2010PresseuropPostimees -
Uniune monetară: Salvarea zonei euro va veni din Est
18 februarie 201023 1 Handelsblatt Düsseldorf -
Mediul înconjurător: Începe marea curăţenie a Mării Baltice
11 februarie 2010PresseuropHelsingin Sanomat -
Estonia : Plăceri explozive la frontiera Rusiei
3 februarie 20102 Postimees Tallinn
Estonia are o oportunitate de a nu mai fi dependentă de gazul rusesc: şisturile bituminoase. În ciuda poluării generate, ţara continuă să le exploateze şi să le diversifice utilizarea. 
Mii de tone de arme chimice, scufundate din anii 1945, reprezintă acum un pericol mortal pentru om şi pentru mediu. Puternic corodate, butoaiele şi obuzele stivuite sub apă pot în orice moment să-şi elibereze conţinutul otrăvitor.
Săptămâna trecută, ţara a fost ţinta unei serii de atacuri cibernetice. Reţeaua Internet relativ bine dezvoltată a acestei mici ţări a constituit o zonă de testare ideală pentru un viitor atac pe o scară mai largă, consideră un expert în domeniul informaticii. 
Vestită pentru administraţia ei prin Internet, Estonia plănuieşte acum să creeze o identitate digitală pentru fiecare dintre locuitorii ei. Scopul: a nu pierde din vedere talentele naţionale sau străine, chiar şi atunci când părăsesc ţara. 
Pe 1 ianuarie, locuitorii din Tallinn şi-au văzut visul împlinit: ei pot folosi gratuit transporturile în comun. Dar nu toţi se bucură, iar unii vorbesc chiar despre o criză a democraţiei.
În contextul global al crizei creditelor, care face ca împrumuturile bancare să nu mai fie distribuite decât cu picătura, împrumuturile “peer-to-peer” umplu acest vid, oferind micilor afaceri o finanţare indispensabilă, iar investitorilor marje de profit mai rentabile. La ora actuală, această revoluţie aduce un sprijin vital mediului de afaceri din ţările baltice. 
Ultimii intraţi în zona euro, estonienii trebuie să trăiască cu austeritatea cu care predomină în finanţele ţării şi în viaţa lor de toate zilele. Cu timpul au devenit chiar mândri de tăria lor. 
Scandalurile se perindă şi se aseamănă în Tallinn. Politicienii nu reacţionează, de teamă de a fi prinşi, la rândul lor, în vârtej. De cealaltă parte, contra-puterile nu dau nici ele dovadă de multă credibilitate şi se mobilizează prea puţin.
Adesea citaţi ca model de reuşită în reducerea cheltuielilor, estonii au reuşit să scape din criza 2007-2009 datorită unor fonduri vărsate oportun de către UE. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Mult timp legate de un destin comun, adeseori confundate, cele trei mici foste state sovietice nu împărtăşesc întotdeauna aceleaşi interese, în special în ceea ce priveşte aspectele legate de energie. Iar astăzi, cea care le garantează unitatea lor este Scandinavia. 
Fenomenul intrigă autorităţile şi agenţiile imobiliare: din ce în ce mai mulţi ruşi cumpără apartamente şi nu pun niciodată piciorul în ele. Motivul: a fi proprietar uşurează obţinerea unei vize Schengen. 
De la independenţă, lumea cinematografică estonă pare incapabilă să producă altceva decât filme în care personajul principal este melancolia, observă Postimees, potrivit căruia este vorba nici mai mult nici mai puţin decât de o marcă a culturii naţionale. 
În august 1991, Lituania, Letonia şi Estonia şi-au declarat independenţa faţă de URSS, imperiu pe cale de dizolvare. Douăzeci de ani mai târziu, în ciuda câtorva obstacole, acestea au întors definitiv pagina comunismului şi şi-au regăsit rădăcinile în Europa.
În Nord, bogatele regiuni industriale aliate ţărilor din arcul alpin. În Sud, o confederaţie mediteraneană cu mai mult de 100 de milioane de locuitori. Dacă s-ar reinventa potrivit acestei scheme, Uniunea ar duce-o cu mult mai bine, asigură sociologul german Gunnar Heinsohn. 
Din 1991, ţara numără mai multe zeci de mii de "non-cetăţeni", rusofoni care s-au stabilit aici în perioada sovietică. Numărul acestora se micşorează, dar prea încet. E vina Moscovei ? 
Gata: de la 1 Mai, Germania îşi deschide piaţa muncii cetăţenilor din opt ţări din Europa Centrală şi de Est. Dar fluxul masiv al muncitorilor, de care mulţi se tem, nu va avea loc. Din contră: firmele germane trebuie să-i curteze "puternic” pe noii muncitori străini. 
Guvernul din Tallin a lansat de curând o operaţiune pentru a atrage înapoi o parte din cei 200 000 de estoni plecaţi să lucreze în străinătate în ultimii ani. Dar expatriaţii sunt sceptici în faţa acestei iniţiative costisitoare. 
În Scandinavia, de la coastele de est ale Mării Baltice până la strâmtorile din vest, totul se construieşte subteran: drumuri, tunele, şi chiar şi mari centre comerciale, observă săptămânalul Polityka. 
În 1986, estonienii erau cetăţeni sovietici şi nu ştiau nimic din ceea ce se întâmplase la Cernobîl. Astăzi ei sunt membri ai Uniunii Europene, şi nu este sigur că sunt mai bine informaţi, remarcă cotidianul Postimees.
Cine trece graniţa dintre Valka letonă şi Valga estoniană nu schimbă doar ţara, ci şi oarecum epoca. Povestea unei cerţi între Vechi şi Nou la capătul Europei. 
Odată cu adoptarea euro, pe 1 ianuarie, Estonia a devenit cea mai "occidentală" dintre ţările nordice: este membră a NATO, a UE dar şi a zonei euro. Dar, în efortul de a integra, Europa a dezvoltat reflexe care amintesc de trecutul sovietic pe care ar vrea să îl şteargă. 
În cele trei foste republici sovietice acum membre ale UE, minorităţile rusă şi poloneză reprezintă o parte importantă a populaţiei, dar au totuşi puţine drepturi lingvistice. Un jurnalist flamand îşi exprimă indignarea. 
În 1 ianuarie, Estonia va fi prima republică baltică care se va alătura zonei euro. O adeziune care, potrivit unui politolog estonian, va stimula celelalte două state beltice şi va permite o apropiere între cele trei ţări care întreţin relaţii caracterizate printr-o lipsă de cooperare. 
In fiecare an, Academia Europeană de Film acordă un premiu pentru ansamblul operei unei personalităţi a cinematografului. Anul acesta, elveţianul Bruno Ganz va primi acest premiu la Tallin, în Estonia. 
În Narva, oraş de lângă graniţa cu Rusia, trecerea la euro (în 1 ianuarie 2011) seamănă deja confuzia în rândul membrilor comunităţii rusofone. Pentru că se pare că autorităţile din Tallinn au oarecum neglijat să-i informeze, spre încântarea bancherilor care profită de confuzia între cursurile coroanei, euro şi rublei. 
În ciuda crizei, Estonia ar trebui să fie următorul membru al zonei euro în 2011. Cotidianul ceh Hospodarske Noviny încearcă să găsească în modelul economic şi social al ţării ceea ce-i aduce atâta succes. 
Ce-i mai rău a trecut pentru ţările baltice. Pentru prima oară de la începutul crizei financiare, notele Lituaniei, Letoniei şi Estoniei au crescut. Şi, în curând, cele trei republici ar putea adera la zona euro.
Mai multe ţări urmăresc evoluţia situaţiei economice din Grecia cu aprehensiune : fie pentru că sunt strâns legaţi economic de Atena, fie pentru că se tem că această criză grecească le va amâna aderarea la moneda unică. 
Slăbită de criza din Grecia, Uniunea monetară trebuie să-şi urmeze mersul înainte pentru a se consolida, consideră Handelsblatt. Pentru acest cotidian economic, a venit momentul de a integra economiile cele mai dinamice ale Uniunii, cele din Europa de Est. 
La Narva (Estonia) se stă la coadă mai mult de două zile pentru a trece în Rusia. Întrucât de cealaltă parte a graniţei, benzina este mult mai ieftină. O adevărată ispită pentru cei care încearcă să facă ceva bani. - 1 of 2
- next