Estonia
-
Estonia
Membrii SS, “eroi ai libertăţii”
11 ianuarie 2012PresseuropDie Tageszeitung -
Căile ferate
Marea reţea europeană pe şine
20 octombrie 2011PresseuropLa Vanguardia -
Estonia-Rusia
Un apartament pentru o viză
28 septembrie 2011Postimees Tallinn -
Estonia
Melancolia ca marcă de fabrică
19 septembrie 2011Postimees Tallinn -
1991-2011
O poveste baltică de succes
19 august 2011IQ The Economist Vilnius -
Ficţiune politică
Hai să îndrăznim Europa 2.0 !
30 mai 20117Die Welt Berlin -
Estonia
Câteva probleme de naţionalitate
5 mai 20113Postimees Tallinn -
Piaţa muncii
Invazia Estului nu va avea loc
29 aprilie 20111Frankfurter Allgemeine Zeitung Frankfurt -
Estonia
Întoarcerea în ţară, o himeră
21 aprilie 20112Eesti Päevaleht Tallinn -
14 aprilie 20111Polityka Varşovia
-
17 martie 2011Postimees Tallinn
-
Estonia
Alegătorii realeg Ansip-rigoare
7 martie 2011PresseuropPostimees -
Două oraşe în Europa
Valga-Valka, oraşul cu două feţe
16 februarie 2011Postimees Tallinn -
Estonia
În Europa, dar cu ce preţ?
26 ianuarie 20113Postimees Tallinn -
21 ianuarie 2011Der Standard Viena
-
14 ianuarie 2011PresseuropRzeczpospolita
-
Ţările baltice
Minorităţile sunt rugate să tacă
6 ianuarie 20114De Volkskrant Amsterdam -
Moneda unică
Estonia pe puntea unei nave în primejdie
3 ianuarie 2011PresseuropPresseurop -
Industria farmaceutică
Când europenii servesc drept cobai
23 decembrie 2010PresseuropVanity Fair -
Ţările baltice
Euro – moneda solidarităţii baltice
13 decembrie 2010Atgimimas Vilnius -
Europeanul săptămânii
Bruno Ganz, comedian total
8 octombrie 2010România liberă Bucureşti -
12 august 2010PresseuropDie Tageszeitung
-
11 august 2010Eesti Päevaleht Tallinn
-
30 iulie 20101Presseuropeuobserver.com
-
Ţările balte şi criza / 4
Estonia: elevul bun al Europei
19 mai 20103Hospodářské noviny Praga -
Universităţi
Estonienii văd spioni peste tot
6 mai 20101PresseuropEesti Päevaleht -
Statele baltice şi criza (1)
Alergând după euro
14 aprilie 2010Dziennik Gazeta Prawna Varşovia -
12 aprilie 20104Presseurop
-
Estonia
Pagini albe pentru legi negre
19 martie 2010PresseuropPostimees -
Uniune monetară
Salvarea zonei euro va veni din Est
18 februarie 20101Handelsblatt Düsseldorf -
Mediul înconjurător
Începe marea curăţenie a Mării Baltice
11 februarie 2010PresseuropHelsingin Sanomat -
3 februarie 20102Postimees Tallinn
-
9 decembrie 20091Eesti Ekspress Talin
-
Europa Centrală şi Orientală
Banca Mondială vede viitorul în negru
4 decembrie 2009PresseuropDziennik Gazeta Prawna -
Europa Centrală şi de Est
Fiecare cu tranziţia lui postcomunistă
2 decembrie 2009Hospodářské noviny Praga -
UE-Rusia
Tabla de şah baltică
18 noiembrie 2009PresseuropSvenska Dagbladet -
6 noiembrie 2009PresseuropDagens Nyheter
-
Statul-naţiune
Cetăţenia, o idee nouă
7 octombrie 2009Postimees Tallinn -
Transport maritim
Estonia, un traumatism care durează încă
29 septembrie 2009PresseuropPostimees -
Estonia
Locul bărbatului este acasă
22 septembrie 2009Eesti Päevaleht Tallinn -
Republica Cehă
Spionul care vine din frig
28 august 20091Respekt Praga -
21 august 2009Revista 22 Bucureşti
-
Cooperare regională
Baltic Blues
17 august 2009Polityka Varşovia -
13 august 2009PresseuropCapital
-
Europa centrală şi orientală
Vacile slabe dau năvală
12 august 2009Gândul Bucureşti -
29 iulie 20091Postimees Tallinn
-
1 iulie 2009PresseuropEesti Päevaleht
-
22 iunie 2009PresseuropPostimees
-
18 iunie 2009Eesti Päevaleht Tallinn
Fenomenul intrigă autorităţile şi agenţiile imobiliare: din ce în ce mai mulţi ruşi cumpără apartamente şi nu pun niciodată piciorul în ele. Motivul: a fi proprietar uşurează obţinerea unei vize Schengen. 
De la independenţă, lumea cinematografică estonă pare incapabilă să producă altceva decât filme în care personajul principal este melancolia, observă Postimees, potrivit căruia este vorba nici mai mult nici mai puţin decât de o marcă a culturii naţionale. 
În august 1991, Lituania, Letonia şi Estonia şi-au declarat independenţa faţă de URSS, imperiu pe cale de dizolvare. Douăzeci de ani mai târziu, în ciuda câtorva obstacole, acestea au întors definitiv pagina comunismului şi şi-au regăsit rădăcinile în Europa.
În Nord, bogatele regiuni industriale aliate ţărilor din arcul alpin. În Sud, o confederaţie mediteraneană cu mai mult de 100 de milioane de locuitori. Dacă s-ar reinventa potrivit acestei scheme, Uniunea ar duce-o cu mult mai bine, asigură sociologul german Gunnar Heinsohn. 
Din 1991, ţara numără mai multe zeci de mii de "non-cetăţeni", rusofoni care s-au stabilit aici în perioada sovietică. Numărul acestora se micşorează, dar prea încet. E vina Moscovei ? 
Gata: de la 1 Mai, Germania îşi deschide piaţa muncii cetăţenilor din opt ţări din Europa Centrală şi de Est. Dar fluxul masiv al muncitorilor, de care mulţi se tem, nu va avea loc. Din contră: firmele germane trebuie să-i curteze "puternic” pe noii muncitori străini. 
Guvernul din Tallin a lansat de curând o operaţiune pentru a atrage înapoi o parte din cei 200 000 de estoni plecaţi să lucreze în străinătate în ultimii ani. Dar expatriaţii sunt sceptici în faţa acestei iniţiative costisitoare. 
În Scandinavia, de la coastele de est ale Mării Baltice până la strâmtorile din vest, totul se construieşte subteran: drumuri, tunele, şi chiar şi mari centre comerciale, observă săptămânalul Polityka. 
În 1986, estonienii erau cetăţeni sovietici şi nu ştiau nimic din ceea ce se întâmplase la Cernobîl. Astăzi ei sunt membri ai Uniunii Europene, şi nu este sigur că sunt mai bine informaţi, remarcă cotidianul Postimees.
Cine trece graniţa dintre Valka letonă şi Valga estoniană nu schimbă doar ţara, ci şi oarecum epoca. Povestea unei cerţi între Vechi şi Nou la capătul Europei. 
Odată cu adoptarea euro, pe 1 ianuarie, Estonia a devenit cea mai "occidentală" dintre ţările nordice: este membră a NATO, a UE dar şi a zonei euro. Dar, în efortul de a integra, Europa a dezvoltat reflexe care amintesc de trecutul sovietic pe care ar vrea să îl şteargă. 
În cele trei foste republici sovietice acum membre ale UE, minorităţile rusă şi poloneză reprezintă o parte importantă a populaţiei, dar au totuşi puţine drepturi lingvistice. Un jurnalist flamand îşi exprimă indignarea. 
În 1 ianuarie, Estonia va fi prima republică baltică care se va alătura zonei euro. O adeziune care, potrivit unui politolog estonian, va stimula celelalte două state beltice şi va permite o apropiere între cele trei ţări care întreţin relaţii caracterizate printr-o lipsă de cooperare. 
In fiecare an, Academia Europeană de Film acordă un premiu pentru ansamblul operei unei personalităţi a cinematografului. Anul acesta, elveţianul Bruno Ganz va primi acest premiu la Tallin, în Estonia. 
În Narva, oraş de lângă graniţa cu Rusia, trecerea la euro (în 1 ianuarie 2011) seamănă deja confuzia în rândul membrilor comunităţii rusofone. Pentru că se pare că autorităţile din Tallinn au oarecum neglijat să-i informeze, spre încântarea bancherilor care profită de confuzia între cursurile coroanei, euro şi rublei. 
În ciuda crizei, Estonia ar trebui să fie următorul membru al zonei euro în 2011. Cotidianul ceh Hospodarske Noviny încearcă să găsească în modelul economic şi social al ţării ceea ce-i aduce atâta succes. 
Ce-i mai rău a trecut pentru ţările baltice. Pentru prima oară de la începutul crizei financiare, notele Lituaniei, Letoniei şi Estoniei au crescut. Şi, în curând, cele trei republici ar putea adera la zona euro.
Mai multe ţări urmăresc evoluţia situaţiei economice din Grecia cu aprehensiune : fie pentru că sunt strâns legaţi economic de Atena, fie pentru că se tem că această criză grecească le va amâna aderarea la moneda unică. 
Slăbită de criza din Grecia, Uniunea monetară trebuie să-şi urmeze mersul înainte pentru a se consolida, consideră Handelsblatt. Pentru acest cotidian economic, a venit momentul de a integra economiile cele mai dinamice ale Uniunii, cele din Europa de Est. 
La Narva (Estonia) se stă la coadă mai mult de două zile pentru a trece în Rusia. Întrucât de cealaltă parte a graniţei, benzina este mult mai ieftină. O adevărată ispită pentru cei care încearcă să facă ceva bani. 
Viaţă politică, sănătate, educaţie : ţara baltică se află de mai mulţi ani în avangarda utilizării Internetului în viaţa publică, sub toate toate formele sale. Dar acest fenomen ar putea fi în detrimentul vieţii adevărate, avertizează un editorialist de la Eesti Ekspress.
Locuri de muncă, guvern, infrastructuri : după 1989, ţările fostului bloc comunist au trebuit să se reinventeze. Fiecare a făcut-o în felul ei, cu mai mult sau mai puţin succes, aşa cum a constatat cotidianul ceh Hospodárske Noviny, care a făcut câteva comparaţii.
Confruntată cu dispariţia graniţelor şi pretenţiile importantei sale minorităţi ruse, Estonia încearcă să redefinească noţiunea ei de "viaţă împreună". O reflecţie care se impune tuturor ţărilor din Europa, în special pentru a ţine seama de fenomenul imigraţiei. 
Să fi bărbat în casă, nu este întotdeauna amuzant pentru un estonian. Criza economică, care afectează mai degrabă meseriile bărbăteşti, antrenează o redefinire a rolurilor în sânul familiilor. "Dar dacă este momentul de a găsi un nou echilibru?", se întreabă Eesti Paevaleht. 
Pe data de 17 august, doi membri ai ambasadei ruse din Praga, acuzaţi de spionaj, au fost expulzaţi. A doua zi, doi diplomaţi cehi ce lucrau la Moscova au fost trimişi acasă, ca represalii. Acest episod ilustrează tensiunile ce marchează încă relaţiile dintre Rusia şi foştii săi sateliţi, care acum fac parte din UE şi NATO. 
Rolul jucat de către Moscova în cursul celui de al Doilea Război Mondial continuă să îi opună pe ruşi, europenilor. Ziua de 23 august concentrează doar ea o mulţime de controverse. UE a ales să sărbătorească în această zi în care a fost semnat în 1939 pactul Ribbentrop-Molotov, victimele stalinismului şi nazismului. Pentru Moscova, uităm prea repede că soldaţii ruşi au murit pentru a învinge nazismul. 
De câţiva ani, Marea Baltică se află în centrul preocupărilor UE. A devenit o mare internă a UE. Dar ce fel de mare este aceasta? Puţin adâncă, închisă, săracă, una dintre cele care mai mult divizează decât uneşte. Din punct de vedere economic dar şi al mediului, viitorul statelor Baltice este legat de cooperarea cu ţările vecine şi cu UE. 
Criza face ravagii în Europa centrală şi orientală, în ţări cum ar fi cele Baltice, care afişau nivele record de creştere. Acestea sunt acum obligate să taie în carne vie din bugetul lor, scăzând mai ales salariile funcţionarilor. Miniştrii dau exemplul. 
Estonienilor le place să comunice sub drapel cu ocazia marilor sărbători naţionale. Dar în viaţa de zi cu zi comunică rar între ei, şi de aceea fac parte dintre europenii cei mai puţin fericiţi, este de părere cotidianul Postimees. 
În 2011 capitala estoniană va fi capitala europeană a culturii. Dar deocamdată, fără bani şi mai ales fără idei, ea se mulţumeşte să privească cu invidie spre Vilnius, în Lituania, care organizează cu succes în 2009 această manifestare.