Bosnia şi Herţegovina
-
Uniunea Europeană
O extindere plină de iluzii
13 octombrie 20113Dagens Nyheter Stockholm -
Fosta Iugoslavie
Deziluzia balcanică a grandorii
3 octombrie 20115Jutarnji List Zagreb -
Bosnia şi Herţegovina
7 reprezentanţi şi puţine progrese
10 august 20112Mladá Fronta DNES Praga -
Serbia-Olanda
Mladic transferat la Haga
1 iunie 20111PresseuropNezavisne Novine -
27 mai 2011Nacional Zagreb
-
Editorial
Balcan Blues
27 mai 20111Presseurop -
26 mai 2011Politika Belgrad
-
28 mai 20102Irish Independent Dublin
-
Turcia
Europa prin Justiţie
19 februarie 20101Trouw Amsterdam -
Balcani
Kosovo, vecinul cu probleme
17 februarie 20101The Guardian Londra -
Balcani
Calea otomană spre Europa
8 februarie 20103Globus-Skopje Skopje -
10 decembrie 2009Presseurop
-
25 noiembrie 20091The Guardian Londra
-
Bosnia-Herţegovina
Strategia mioapă de la Bruxelles
18 noiembrie 20093Die Tageszeitung Berlin -
30 octombrie 2009
-
Balcani
Iugo-nostalgia are viitor
22 octombrie 20091Wprost Varşovia -
Adeziune
Zagreb şi Ankara pot face mai bine
15 octombrie 2009PresseuropZaman -
14 octombrie 2009PresseuropTrouw
-
Balcani
UE pierde tura în Bosnia
13 octombrie 20091Novi List Rijeka -
Politica vizelor
Musulmanii bosniaci, mai puţin egali decât alţii
3 septembrie 2009BH Dani Sarajevo -
19 august 2009The Guardian Londra
-
31 iulie 20092El País Madrid
-
Crime de război
Iubitorul de viaţă Karadzic a "apărat albinele"
27 iulie 2009PresseuropThe New York Times -
Extindere
Iluziile pierdute ale Balcanilor
15 iulie 2009The Guardian Londra -
Comemorare
"Srebrenica nu există numai în 11 iulie"
13 iulie 2009Trouw Amsterdam
Prin deschiderea de perspective de aderare mai multor ţări candidate, Štefan Füle, comisarul pentru Extindere și politica de vecinătate, a vrut să dea dovadă de optimism. Dar acţiunile sale consolidează doar sentimentul că Europa nu ştie încotro se îndreaptă, consideră cotidianul suedez Dagens Nyheter. 
De la Skopje la Niş, trecând prin Split, fosta Iugoslavie se umple de monumente megalomane şi naţionaliste. Scopul lor este rescrierea istoriei, afirmă scriitorul croat Jurica Pavicic. 
La şaisprezece ani după sfârşitul războiului, Bosnia rămâne un stat divizat şi sub tutelă internaţională. Înaltul Reprezentant, în prezent întruchipat de către reprezentantul special al UE, joacă un rol esenţial în gestiunea ţării. Dar pentru a o aduce mai aproape de Uniune, drumul este încă lung. 
Arestând responsabilul masacrului de la Srebenica şi al atacului de la Sarajevo, autorităţile de la Belgrad întorc o pagină sumbră a istoriei ţării lor. Dar ele nu trebuie să piardă ocazia de a normaliza situaţia ţării lor, previne un editorialist sârb. 
Eurovision nu este doar un festival al lipsei de stil, al plictisului, discontinuităţii şi al taberelor, susţine autoarea irlandeză Martina Devlin. Este şi şansa de a avea o imagine asupra ţărilor cu care avem relaţii complicate. 
Libertate de religie, egalitate în drepturi, încălcare a drepturilor omului: mulţi turci ocolesc justiţia lor, adresându-se Curţii Europene a Drepturilor Omului. Un fenomen care exasperează juriştii, dar schimbă treptat societatea. 
La doi ani după declaraţia de independenţă a Kosovo, Uniunea este încă incapabilă să întocmească o politică coerentă în Balcanii de vest. Aceasta lacună nu numai că ameninţă aderarea Serbiei la UE, dar riscă de asemenea să destabilizeze toată regiunea.
Cinci secole de dominare turcă au influenţat profund cultura, gastronomia, limba şi chiar şi gesturile din ţările balcanice. Până la punctul de a le influenţa atitudinea faţă de Uniunea Europeană şi ritmul lor de integrare. 
După ani de impas, cei Douăzeci şi Şapte au decis să relanseze procesul de reconciliere cu Serbia. Presa sârbă se felicită de acordul cu privire la comerţul liber care a fost lansat de curând, dar subliniază faptul că mai rămân multe condiţii de îndeplinit de către Belgrad înainte de a spera o aderare. 
Consiliul Uniunii Europene a aprobat de curând, oficial, candidatura Albaniei la intrarea în Uniunea Europeană. Editorialistul de la The Guardian, Peter Preston, salută o ţară al cărui entuziasm pentru proiectul european apare ca un antidot oportun la cinismul eurosceptic.
Pentru Bosnia, drumul către UE necesită o revizuire a Constituţiei sale, în scopul de a consolida administraţia centrală. Dar, în cadrul negocierilor penibile care au loc între europeni, americani şi liderii bosniaci la Butmir, lângă Sarajevo, Bruxelles a dat dovadă de o lipsă de discernământ care pune în pericol procesul democratic, se îngrijorează Die Tageszeitung. 
Separate de războaiele de la începutul anilor 90, popoarele din fosta Iugoslavie nu au rupt niciodată definitiv legăturile culturale dintre ele. Astăzi, forţaţi de Europa, responsabilii politici au început la rândul lor să urmeze această tendinţă. 
Europeni şi americani încearcă să obţină un acord între liderii bosniaci asupra unei reforme instituţionale. Dar UE nu pare să poată influenţa aceste negocieri de care ar putea depinde viitorul ţării, constată cotidianul croat Novi List. 
De la 1 ianuarie anul viitor, cetăţenii musulmani bosniaci vor fi, laolaltă cu cetăţenii din Kosovo, singurii ex-iugoslavi care vor avea nevoie de vize pentru a călători în UE. O măsură discriminatorie, spune cotidianul Dani din Sarajevo. 
Ankara mai are o carte de jucat în cazul în care se simte frustrată în dorinţa sa de a se apropia de Europa: a se apropia mai întâi de vecinii săi din Orientul Mijlociu şi să lucreze pentru formularea unui proiect de partenariat regional copiat după cel al UE. 
Entuziasmul cu care statele membre ale UE au primit cererea de aderare de la Reykjavik contrastează cu prudenţa – chiar ostilitatea – pe care le arată faţă de cele ale fostelor republici Iugoslave şi a Turciei. Dar UE nu-şi poate permite să dea impresia de a favoriza anumiţi candidaţi în detrimentul altora. 
În 1 iulie, Primul minstru croat a demisionat pentru că adeziunea ţării sale la UE pare a fi repusă în discuţie. Şi în Macedonia guvernul este fragil. Cu cât visul european se îndepărtează mai mult, cu atât mai mult vestul Balcanilor ar putea fi destabilizat, se îngrijorează cercetătorul britanic Ian Bancroft. 
La 14 ani de la masacrul a aproape 8000 de locuitori, oraşul bosniac încearcă în continuare să se ridice. Mai mult decât tensiunile etnice, problemele economice pun în umbră orice pesrpectivă de viitor. O asociaţie multietnică se străduieşte să dea tinerilor mijloace pentru realizarea proiectelor profesionale.