Articole
-
Energii regenerabile: Accesul la brevete, bun pentru planetă
12 ianuarie 2010152 NRC Handelsblad Amsterdam -
Economie: Europa nu este o sperietoare
12 ianuarie 2010672 The New York Times New York -
Italia: Noii sclavi, ultimul bastion împotriva mafiei
11 ianuarie 2010104 La Stampa Torino -
Comisia Europeană : Marele oral poate începe
11 ianuarie 2010Presseurop -
Economie: Vom fi bogaţi în 2020
8 ianuarie 20102 Il Sole-24 Ore Milano -
Televiziune: Vrem vedete europene!
8 ianuarie 20101 Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung Frankfurt -
Bănci: Islanda rămâne de gheaţă
7 ianuarie 20101410 Presseurop -
Cultură urbană: Revanşa oraşelor nepopulare
7 ianuarie 2010172 Le Monde Paris -
Terorism: Securitate sau democraţie?
6 ianuarie 2010201 La Repubblica Roma -
Olanda: Philips redă strălucirea Eindhovenului
6 ianuarie 2010De Volkskrant Amsterdam -
Gripa porcină: Germenii îndoielii
5 ianuarie 2010171 Presseurop -
Marea Britanie: Vocile nordului
5 ianuarie 2010Télérama Paris -
Uniunea Europeană: Madrid pe scaunul (fragil al) puterii
4 ianuarie 2010Presseurop -
Libertatea presei: Regatul acuzatorilor
4 ianuarie 2010191 Der Spiegel Hamburg -
Puncte de vedere din Europa /3: Ce Europă în 2034?
1 ianuarie 201033 Fokus Stockholm -
Literatură: Max Havelaar, acest erou neînţeles
30 decembrie 2009321 Trouw Amsterdam -
Puncte de vedere din Europa/2: Spunând "Adio" continentului
29 decembrie 20091087 The Daily Telegraph Londra -
Crăciun : Vade retro Santa Claus
24 decembrie 20091241 Presseurop -
UE-Serbia: Sub masca adeziunii
23 decembrie 2009221 The Guardian Londra -
Vin: Războaiele Tokaiului
23 decembrie 200922 Polityka Varşovia -
Puncte de vedere din Europa/1: "Mătuşa Europa" nu mai face să viseze
23 decembrie 200950 Cicero Berlín -
COP15: Ca să salvăm planeta, hai să copiem Europa!
22 decembrie 2009122 El País Madrid -
Limbi : În Bruxelles franceza o "şterge englezeşte"
22 decembrie 2009154 Le Monde Paris -
Marea Britanie: Oraş privat, viaţă controlată
21 decembrie 20091201 The Guardian Londra -
România: Revoluţia confiscată
21 decembrie 200925 România liberă Bucureşti -
COP15: Planeta se învârte degeaba
18 decembrie 200916 Presseurop -
Parlementul european: Să vezi Strasbourg şi să mori de plictiseală!
18 decembrie 2009151 La Repubblica Roma -
Europa de Est: Radio Europa Liberă, vocea dizidenţei
17 decembrie 2009142 Jurnalul Naţional Bucureşti -
COP15: Homo Economicus dă cu capul în zid
17 decembrie 2009703 The Guardian Londra -
ENERGIE VERDE : Pe aripile vântului
16 decembrie 2009301 International Herald Tribune Paris -
Viaţă nocturnă: Ora 23, la Paris se dă stingerea!
16 decembrie 200912 Cafébabel.com Paris -
Grecia: UE în faţa unei munci de Hercule
15 decembrie 200921 Der Spiegel Hamburg -
Suedia: O preşedinţie ştearsă dar serioasă
15 decembrie 2009Dagens Nyheter Stockholm -
România: Blues-ul "decreţeilor"
14 decembrie 200929 Dilema Veche Bucureşti -
COP15: Încălzire printre ecologişti
14 decembrie 20091 Die Zeit Hamburg -
Dezbateri: Tulburările identităţii naţionale
11 decembrie 2009121 Presseurop -
Imigrare : O populaţie pururea-n mişcare
11 decembrie 200915 Polityka Varşovia -
TURNUL LUI BABEL: "Agaza gouzou, bebelul mamei"
10 decembrie 20091 Cafébabel.com Paris -
Serbia : Uşa UE se întredeschide încetişor
10 decembrie 2009Presseurop -
COP15: Reînnoirea sau moartea
10 decembrie 200927 El Mundo Madrid -
Grecia: După Dubai, Atena?
9 decembrie 2009151 Presseurop -
Estonia: Feriţi-vă de anomalia e-societate!
9 decembrie 2009311 Eesti Ekspress Talin -
Republica cehă: Şcoală, oglindă a rasismului anti-romi
8 decembrie 2009104 Respekt Praga -
Uniunea Europeană: Este momentul să facem ceva la Ierusalim
8 decembrie 200914 Expressen Stockholm -
COP 15: Mult zgomot pentru nimic ?
7 decembrie 2009Presseurop -
Schimbările climatice : Stocarea de CO2 nu este soluţia miracol
7 decembrie 2009201 Trouw Amsterdam -
COP15: Copenhaga sau supercataclismele
7 decembrie 200933 The Independent Londra -
TURNUL LUI BABEL: Moş Biciuilă e un şmecher
4 decembrie 200939 Cafébabel.com Paris -
Summitul de la Copenhaga: UE, cea care ţine coarda
4 decembrie 2009La Stampa Torino -
România: O pagină atât de greu de întors
4 decembrie 2009Libération Paris
În loc de a da bani ţărilor în curs de dezvoltare pentru lupta împotriva încălzirii globale, ar fi mai bine să le facilităm accesul la tehnologii. Aceasta este poziţia apărată de doi cercetători olandezi. 
Când Barack Obama a fost acuzat că doreşte să social-democratizeze Statele Unite ale Americii cu reforma lui a sănătăţii publice, economistul laureat al Premiului Nobel Paul Krugman constata că democraţia socială europeană, foarte criticată de conservatorii de peste Atlantic, funcţionează destul de bine. 
Revolta sezonierilor africani din câmpia de la Gioia Tauro, în Calabria, după ce doi dintre ei au fost ţinta unor focuri de carabină, ridică încă o dată perdeaua asupra condiţiilor lor de viaţă şi de muncă. Obligaţi să părăsească oraşul, aceşti "clandestini" sunt acum, la Rosarno ca şi în alte locuri, singurii care se ridică împotriva mafiilor care sunt active în mai multe regiuni. 
Parlamentul a început luni audierile celor 26 de comisari europeni ai echipei Barroso II. Exerciţiul, nepopular printre candidaţi, permite Camerei să-şi arate şi să-şi consolideze autoritatea, observă presa. 
Europa, regiunea cea mai performantă a lumii în 2010: obiectivul strategic al tratatului de la Lisabona nu va fi, în mod sigur, realizat. Între timp, cele 27 au decis să îşi acorde încă 10 ani pentru a dezvolta un nou model de creştere. Dar în contextul actual, va fi încă şi mai dificil. 
A fost o vreme în care micile ecrane erau pline de seriale şi de artişti veniţi din alte ţări europene. Astăzi, regretă jurnalistul şi istoricul Nils Minkmar, frontierele s-au deschis, dar spiritele s-au închis. 
Prin decizia de a supune unui referendum rambursarea datoriilor ţării sale, preşedintele islandez se opune cerinţelor formulate de UE. Presa europeană consideră că nu cetăţenii sunt aceia care trebuie să plătească pentru greşelile bancherilor. 
Nu sunt iubite şi le place acest lucru. Oraşe rebele, insolite, portuare, şase metropole europene au decis să se regrupeze într-o reţea bazată pe legături culturale. Obiectivul: să transforme specificitatea lor într-o forţă constructivă. 
Atentatele eşuate din ultimele zile au relansat dezbaterea privind securitatea în faţa ameninţării pericolului terorist. În timp ce mai multe ţări intenţionează să adopte măsuri de întărire a controlului în aeroporturi – măsuri care necesită costuri de milioane de euro – juristul Stefano Rodotà avertizează asupra degradării lente a libertăţii şi democraţiei, în urma atacurilor din 11 septembrie. 
Pe imensul amplasament al vechiului "oraş interzis" al lui Philips, un nou cartier consacrat petrecerii timpului liber, locuirii, comerţului şi birourilor este pe cale de a se construi. Şantierul, cel mai mare din Olanda, trebuie să readucă la viaţa un oraş care continuă să se identifice cu celebrul grup de produse electronic. 
Guvernele mai multor ţări europene încearcă să revândă milioane de vaccinuri împotriva gripei. Pericolul a fost prin urmare, exagerat? Atitudinea presei faţă de autorităţi este destul de severă. 
Liverpool, Manchester, Leeds... fiecare oraş din nordul Marii Britanii are propriul dialect. Altădată stigmatizate, dialectele locale şi-au regăsit mândria. Se fac simtite chiar şi la BBC, paznic al limbajului corect. 
Spania preia conducerea Uniunii pentru şase luni având două obiective: găsirea unui răspuns la criza economică şi punerea în aplicare a tratatului de la Lisabona. Dar cotidianele El Pais şi El Mundo sunt foarte sceptice în privinţa şanselor de succes ale unui guvern deja fragil. Dezbatere. 
Caz unic în Occident, presa britanică este sub ameninţarea justiţiei. Cu numeroase plângeri bazate pe legi absurde, societăţile private vor să îngrădească vocile critice ale presei, alertează Der Spiegel. 
Peste 25 de ani, îşi imaginează eseistul suedez Kjell Albin Abrahamsson, Uniunea va cuprinde toate ţările europene - mai puţin Turcia - va avea o politică energetică comună şi va vorbi în sfârşit pe o singură voce, preluând astfel conducerea diplomaţiei internaţionale. 
Numele care simbolizează comerţul echitabil este înainte de toate cel al eroului unui roman olandez. Publicat în 1859, acest roman despre oprimarea colonială în Indonezia rămâne de actualitate, în ciuda unui stil de avangardă care derutează lectorul în permanenţă. 
Înfuriaţi de contribuţia lor de 16 miliarde de euro îndepărtaţilor tehnocraţi de la Bruxelles, pe când PIB-ul britanic este în urma celui al Norvegiei, unii englezi s-au săturat de Europa. Visând la ziua în care Marea Britanie va deveni un paradis fiscal pentru investitorii din lumea întreagă, deputatul conservator Daniel Hannan oferă zece motive de a părăsi UE. 
Idol al copiilor şi star supra-mediatizat al sfârşiturilor de an în ţările occidentale, Moş Crăciun - Santa Claus - cristalizează şi numeroase critici. Se pare că bătrânul cu barbă albă ar avea o influenţă nefastă asupra copiiilor: icoană păgână, ambasador al capitalismului, epicurian neruşinat ... presa europeană îşi dă drumul. 
Depunerea, pe 22 decembrie a cererii de adeziune la Uniunea Europeană de către Serbia a fost salutată de toată Europa. Pentru David Cronin, cele 27 de state dau dovadă de o “ipocrizie fără ruşine” în relaţiile cu vechea paria a Balcanilor.
De peste 40 de ani, Ungaria duce o bătălie fără milă pentru recunoaşterea podgoriei Tokaj ca denumire de origine controlată maghiară. După înfrângerea Uniunii Sovietice, a Franţei şi Italiei, ea înfruntă mica Slovacie, care rezistă. 
Mai mult de 50 de ani după Tratatul de la Roma, UE este ca o femeie de vârstă mijlocie: aspectul îi ascunde calităţile. Dar cetăţenii trebuie să se obişnuiască cu o relaţie fără pasiune, remarcă filosoful german Wolfram Eilenberger. 
La conferinţa de la Copenhaga (COP15), suveranitatea statelor a fost principalul obstacol în calea unui acord asupra climatului. Soluţia, asigură politologul José Ignacio Torreblanca, ar fi de a urma exemplul UE în două domenii: tehnologii şi instituţii. 
Oriunde în Bruxelles, şi nu numai în instituţiile internaţionale, limba franceză pierde teren în favoarea limbii engleze. Într-o ţară care nu are nici o limbă comună, limba lui Shakespeare permite evitarea alegerii între franceză şi flamandă, explică corespondentul ziarului Le Monde în Belgia. 
În numele renaşterii urbane, oraşe întregi precum Londra ori Liverpool se află în prezent în proprietate privată şi sunt supravegheate de firme de securitate private. Scriind pentru The Guardian, Anna Minton ne prezintă Noua Anglie, în care activităţi aparent inofensive precum mâncatul ori fotografiatul sunt interzise.
Cu douăzeci de ani în urmă, exact în această zi, Nicolae Ceauşescu era huiduit în timpul ultimului său discurs. Căderea sa, câteva ore mai târziu, îşi păstrează încă misterele. Un lucru este sigur astăzi: evenimentele sângeroase din decembrie 1989 au profitat cu siguranţă anumitor comunişti. 
Considerat ca fiind una dintre ultimele şanse de a salva planeta, summit-ul de la Copenhaga nu a fost la înălţimea speranţelor, scrie presa europeană. De la diplomaţie la economie, poate ar trebui trase câteva învăţăminte. 
In ciuda unei puteri lărgite, munca lor, de la votul amendamentelor la prepararea reuniunilor de lucru, se dovedeşte adeseori plictisitoare. Ziua tip a unui deputat european, în luptă continuă pentru o relaxare.
În ţările comuniste, Radio Europa Liberă, era "vocea" Vestului. În ajunul aniversării revoluţiei din decembrie 1989, care a renversat regimul comunist, românii aduc un omagiu sincer acestui post de radio care devenise la un moment dat "sperietoarea" comuniştilor.
Summitul de la Copenhaga nu este doar o întâlnire cu privire la tema gazelor din atmosferă şi a schimbărilor climatice, susţine scriitorul britanic George Monbiot. Este şi o şansă de a redefini umanitatea, care nu mai poate supravieţui fără impunerea unor restricţii. 
În primul plan al avântului întregii Europe în favoarea unei energii curate, fermele eoliene ar părea să fie deasupra oricărui reproş. Totuşi, cu 6 miliarde de euro în alocări de la UE buni de luat, şi problemele de mite la nivel local în jurul surselor de energie regenerabile, această industrie ecologică atrage rapid escroci verzi de tot felul. 
Gardienii murmură, vecinii devin isterici şi cheamă poliţia, ţigările se sting iar petrecăreţul, uimit de preţul berii sale, se întoarce acasă cu ultimul metrou, având ochii în lacrimi. Petrecerile la Paris se fac în linişte şi dacă se poate în plictiseală. Punct de vedere. 
Berlinul şi Bruxelles se îndoiesc că Grecia îşi va putea rezolva problemele legate de datoriile sale, fără ajutor extern. Dacă nu se face nimic, ţara riscă să intre în faliment, iar consecinţele pentru moneda europeană vor fi grave.
Principalul dosar al preşedinţiei suedeze a UE a fost ratificarea şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Dar Suedia a folosit aceste şase luni ca să avanseze câteva dosare mai tehnice. Dagens Nyheter face o evaluare pozitivă a acţiunii acesteia. 
Au între 20 şi 40 de ani şi s-au născut în epoca în care regimul lui Ceauşescu interzicea contracepţia şi avortul. Au făcut revoluţia din 1989, dar sunt cei mai tineri decât ei care profită de beneficii. Portretul unei generaţii sacrificate. 
Mii de apărători ai mediului se află la Copenhaga pentru a influenţa negocierile dintre state cu privire la încălzirea globală. Din ce în ce mai profesionişti, aceştia se pun destul de greu de acord asupra strategiei care ar trebui adoptate. 
Desfăşurându-se în acelaşi timp cu interdicţia minaretelor în Elveţia, dezbaterea lansată de guvernul francez asupra a ceea ce înseamnă o naţiune a suscitat numeroase controverse. Întrucât în Europa societăţile au tendinţa de a se întoarce rapid împotriva imigranţilor, observă presa. 
Din Europa sau din altă parte, imigraţia provoacă dezbateri în multe ţări de pe continent. Şi totuşi este indispensabilă pe termen lung, cu condiţia de a crea condiţiile favorabile în comun, subliniază săptămânalul polonez Polityka. 
Când bebeluşii scot sunete de "areuh, areuh", părinţii se transformă adeseori în bebeluşi la rândul lor şi scot sunete de "agaza gouzou-gouzou". Este cazul cam peste tot în Europa, cu expresii particulare în fiecare limbă. 
După ani de impas, cei Douăzeci şi Şapte au decis să relanseze procesul de reconciliere cu Serbia. Presa sârbă se felicită de acordul cu privire la comerţul liber care a fost lansat de curând, dar subliniază faptul că mai rămân multe condiţii de îndeplinit de către Belgrad înainte de a spera o aderare. 
Pentru a limita emisiile de CO2 şi a reduce încălzirea globală, sistemul energetic trebuie neapărat schimbat. În ajunul conferinţei de la Copenhaga asupra climatului (COP 15), Uniunea Europeană a anunţat că intenţionează să producă 20% din energia ei din surse regenerabile.
Datorie publică ce nu mai poate fi controlată, evaziune fiscală galopantă, găuri în fondurile de pensii... ţara este în pragul falimentului, se afirmă în presa europeană. Cea care se îngrijorează de consecinţele asupra monedei unice şi de un posibil efect de domino care ar antrena ţările mai puţin virtuoase. 
Viaţă politică, sănătate, educaţie : ţara baltică se află de mai mulţi ani în avangarda utilizării Internetului în viaţa publică, sub toate toate formele sale. Dar acest fenomen ar putea fi în detrimentul vieţii adevărate, avertizează un editorialist de la Eesti Ekspress.
O treime din copiii romi cehi sunt educaţi în şcoli pentru handicapaţi mental. Dar această situaţie împotriva căreia au luat poziţie numeroase asociaţii, sfârşeşte prin a se întoarce împotriva statului care trebuie să suporte costurile sociale şi economice. 
Preşedinţia suedeză a UE propune ca cei 27 să recunoască Ierusalimul de Est ca fiind capitala unui viitor stat palestinian. Această idee, căreia Israel i se opune cu tărie, ar pune totuşi frână unei situaţii periculoase, consideră cotidianul Expressen din Stockholm. 
Deschis cu aşteptări ridicate, summit-ul de la Copenhaga ar putea să se închidă fără niciun acord, sau mai rău, cu un acord fără viitor. De partea lor, "climato-scepticii" neagă subiectul însuşi al conferinţei. Revistă de presă. 
Multe întreprinderi şi organizaţii, inclusiv Shell, se pretind a fi în favoarea depozitării în subsol a CO2-ului captat în fumul industrial. O tehnică pe care mulţi oameni de ştiinţă anterior sceptici par să o susţină astăzi. Dar interesele economice sunt de asemenea natură încât experţii independenţi sunt greu de găsit. 
Ori vom reduce drastic emisiunile de gaze în atmosferă, ori vom avea o planetă pe care nu o vom mai recunoaşte. Cum summitul de la Copenhaga pe tema schimbării climei urmează a se deschide, putem spune că aceasta este una dintre cele mai acute probleme cu care lumea se confruntă în prezent, susţine Johann Hari în The Independent. 
Peste tot în Europa, Moş Crăciun îşi are dublul său negativ. Că este îmbrăcat în negru, cu coarne pe cap, în haine de bufon sau chiar dacă apare sub trăsăturile unei vechi vrăjitoare, Moş Fouettard (Biciuilă) nu are decât o obsesie: să-i terorizeze pe copiii prost crescuţi. 
Suntem deja în plin război al cifrelor chiar înainte de a se ridica cortina pe Conferinţa asupra Climatului de la Copenhaga, în 7 decembrie. O luptă fără milă iniţiată de o Europă condusă de ambiţia de a se impune ca lider mondial în lupta împotriva efectului de seră.
Românii îşi aleg preşedintele în 6 decembrie, după o campanie dominată de problema corupţiei şi a moştenirii comunismului. Dar mai este cultura, cea care păstrează locul ţării lor în Europa, crede scriitoarea Julia Kristeva.