Articole
-
Grecia
Plângerea patronilor
28 mai 20122Le Monde Paris -
Estonia
Un cont de Facebook, la ce bun?
28 mai 20121Postimees Tallinn -
25 mai 201270Der Freitag Berlin
-
25 mai 201240The Times Londra
-
Eurovision 2012
Cum şi-a cumpărat Baku respectabilitatea
25 mai 201218Eesti Päevaleht Tallinn -
Zona euro
“Este sfârşitul hegemoniei germane”
24 mai 201289To Vima Atena -
Consiliul European
Criza, ieşirea e pe aici!
24 mai 2012116France Inter Paris -
Criza zonei euro
Creşterea, noul cuvânt magic
23 mai 201226Trouw Amsterdam -
Zona euro
Ora adevărului a sunat
23 mai 201277El País Madrid -
Criza zonei euro
Nu izolaţi germanii!
22 mai 2012235The Independent Londra -
22 mai 2012Die Zeit Hamburg
-
21 mai 201243El País Madrid
-
Dezbatere
Liftingul câştigător al dreptei europene
21 mai 20128Aftonbladet Stockholm -
18 mai 201218El Mundo Madrid
-
Criza din zona euro
Hai să fim ceva mai americani!
18 mai 201225Hospodářské noviny Praga -
18 mai 20121Tportal Zagreb
-
Criza zonei euro
Ascultaţi strigătul care vine dinspre Atena
17 mai 2012176La Repubblica Roma -
Dezbatere
Marea coaliţie europeană
16 mai 201215Süddeutsche Zeitung -
16 mai 20125The Guardian Londra
-
Criza grecească
Ieşirea din zona euro, un bluf
15 mai 201284La Stampa Torino -
15 mai 2012Polityka Varşovia
-
Grecia
Comedia puterii
14 mai 201260To Ethnos Atena -
14 mai 201244NRC Handelsblad Rotterdam
-
Zona euro
Focul grec ameninţă din nou
11 mai 2012232El País Madrid -
Germania
Stop filmelor corecte politic
11 mai 20122Die Zeit Hamburg -
Zona euro
Să cheltuim pentru creştere
10 mai 2012107Il Sole-24 Ore Milano -
Gaz natural
Gazul de şist nu este pe placul tuturor
10 mai 20128Gazeta Wyborcza Varşovia -
Ziua Europei
O criză şi fără focuri de artificii
9 mai 201210De Standaard Bruxelles -
Germania
Ossis se întorc acasă
9 mai 20122Gazeta Wyborcza Varşovia -
Economie
Hollande în fața testului grecesc
8 mai 201299Financial Times Londra -
Grecia
Cine va restabili ordinea?
8 mai 201264I Kathimerini Atena -
Grecia
Drumul spre haos
7 mai 2012141I Kathimerini Atena -
7 mai 201295Libération Paris
-
6 mai 201277Financial Times Londra
-
4 mai 20122Público Lisabona
-
4 mai 2012Jutarnji List Zagreb
-
Artă contemporană
Fabrica de pensule dă culoare Clujului
4 mai 2012România liberă Bucureşti -
Uniunea Europeană
Merkel respinsă de urnele europene?
3 mai 201264Die Zeit Hamburg -
3 mai 2012Respekt Praga
-
Marea Britanie
La revedere Cool Britannia
2 mai 201240La Repubblica Roma -
Germania
Neo-naziști certificați Bio
2 mai 20126Süddeutsche Zeitung -
1 mai 201245I Kathimerini Atena
-
România
Pamânt fertil în oportunităţi
30 aprilie 20121Le Monde Paris -
27 aprilie 2012229The Economist Londra
-
Republica Cehă
Un incoerent vals ministerial
27 aprilie 2012Ekonom Praga -
27 aprilie 20124Süddeutsche Zeitung
-
Zona euro
Europa împotriva austerităţii germane
26 aprilie 201235Die Zeit Hamburg -
Zona euro
Cum se spune “basta” în germană?
26 aprilie 2012108El País Madrid -
Dezbatere
Hai să lăsăm Germania să controleze tot!
26 aprilie 201271De Volkskrant Amsterdam -
Olanda
Wilders descoperă Europa
25 aprilie 20123Trouw Amsterdam
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel. 
Urgiile economice care s-au abătut asupra Europei ne-au obligat să încercăm să înţelegem lumea olimpiană a finanţei mondiale. Dar acum că acordăm mai multă atenţie obligaţiunilor şi mecanismelor de stabilitate, oare nu este clar că nici experţii, pe piscurile lor înalte, nu ştiu ce se întâmplă? 
Organizarea ediţiei 2012 a marelui chef pop de către Azerbaidjan, ţară departe de a fi un model de democraţie, suscită unele rezerve în Europa. Şi mulţi sunt cei care, precum acest jurnalist estonian, denunţă complezenţa nemeritată faţă de regimul de la Baku. 
Acceptând să discute despre investiţii comune şi despre euroobligaţiuni în timpul summitului extraordinar din 23 mai, cei Douăzeci şi Şapte au reuşit în sfârşit să depăşească opoziţia între ţările "virtuoase" şi cele "cheltuitoare", şi au făcut un pas spre o mai multă integrare economică. 
De câteva săptămâni, "creşterea economică" pare să fi înlocuit "austeritatea" pe post de laitmotiv în Uniune. Aşteptând ca cei Douăzeci şi Şapte să reuşească să se înţeleagă asupra mijloacelor de a obţine această creştere, am putea trece printr-o politică de mari lucrări publice. 
Să lăsăm Grecia să iasă din zona euro ? Să salvăm băncile spaniole ? Să continuăm să mizăm pe austeritate sau să dăm o șansă creșterii? Întrebări la care conducătorii zonei euro trebuie să răspundă la summitul extraordinar pe care l-au convocat pe 23 mai, dacă vor ca europenii să aibă încă încredere în acest proiect comun. 
Ajutând la salvarea ţărilor din zona euro care se afla în dificultate, Angela Merkel a mers deja mai departe decât ar fi vrut electoratul ei. Iar euroobligaţiunile dorite de noul preşedinte al Franţei, François Hollande, ar putea fi un pas prea de tot. 
Revoltă împotriva stocării datelor personale, neîncredere faţă de Google şi Facebook: Germania este, în materie de Internet, o ţară "în curs de dezvoltare", spune Sascha Lobo. Cel mai cunoscut blogger german, care este şi unul dintre pionierii Internetului în ţara sa, inspiră sentimente contrarii: este căutat dar şi detestat. 
La summit-ul G8 de la Camp David, ţările cele mai bogate au căzut de acord pentru a relansa creşterea, mai ales în Europa. Asta înseamnă o schimbare radicală a politicii în raport cu austeritatea practicată până în prezent. Sunt oare gata conducătorii? 
Triumfătoare cu un deceniu în urmă, social-democraţia este astăzi îndepărtată de la putere în majoritatea ţărilor europene. Fiindcă duce lipsă de propuneri noi, şi mai ales fiindcă a lăsat dreapta să-i copieze ideile şi discursul pentru a răspunde aşteptărilor alegătorilor. 
Confruntat cu o nouă agravare a crizei financiare, guvernul lui Mariano Rajoy încearcă să ofere garanţii pieţelor, cerând în acelaşi timp un sprijin din partea UE. Dar atunci când comparăm această situaţie cu cea a Portugaliei sau a Greciei, ne dăm seama că nu există alternative, constată El Mundo. 
Criza grecească şi lipsa de reacţii decisive din partea liderilor europeni au ascuns în cele din urmă obiectivul mai larg al viitorului UE. Pe când SUA au ştiut să găsească soluţii mai eficiente, ar fi momentul să ne inspirăm din starea lor de spirit, argumentează un editorialist ceh. 
Provocator voios, cântăreţul de turbo-funk va reprezenta Muntenegru la concursul muzical Eurovision. "Euro neuro", titlul pe care îl interpretează, aminteşte cu umor şi precizie clişeele despre Balcani şi răspândirea lor în UE. 
De câte ori nu i-am auzit pe guvernanţi avertizând cu un aer sobru: “Nu aţi vrea să ajungem în situaţia Greciei, nu?” Excluderea din zona euro nu este prevăzută de tratatele europene, dar poate fi introdusă subtil sau facilitată. În realitate, Grecia a intrat deja în zona crepusculară a non-europenilor, a devenit deja “lupul cel rău” care sperie copiii. 
Până acum nu existau discuţii ideologice în Europa, din cauza lipsei unei culturi democratice a dezbaterii. Cu un preşedinte francez şi un cancelar german politic opuşi, Uniunea ar putea să înveţe să discute şi să reaprindă pasiunea europenilor. 
Un roman despre un criminal în serie din Atena este atât de real încât autorul său, Petros Markaris, a trebuit să avertizeze că nu trebuie imitat. Motivul: vorbeşte despre evitarea taxelor de către elitele greceşti şi victimele sistemului corupt.
Grecia nu poate supravieţui în afara zonei euro, dar noile forţe politice din Parlament evocă posibilitatea ieşirii din uniunea monetară pentru a-i şantaja pe partenerii europeni şi a-i forţa să relaxeze condiţiile asistenţei financiare. Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de unitate şi determinare pentru a-i forţa pe greci să meargă pe calea stabilizării economice.
La mai puţin de o lună de la începutul campionatului de fotbal Euro 2012, soarta opozantei Iulia Timoşenko înveninează relaţiile dintre UE şi Ucraina, co-organizatoare a competiţiei împreună cu Polonia. Dar, în spatele problemei drepturilor, se schiţează importante scopuri economice. 
Grecii, împreună cu întreaga UE, aşteaptă ca liderii celor trei partide principale să se pună de acord pentru a forma un guvern şi pentru a evita alegeri care ar putea agrava criza. Dar pentru moment, aceştia par mai ales ocupaţi să-şi asigure viitorul lor politic. 
Putem uita de dezbaterea austeritate versus creştere, viitorul monedei unice se joacă în sectorul bancar. Deoarece din cauza crizei, guvernele şi băncile au devenit atât de interdependente încât sfârşesc prin a se slăbi reciproc. 
Ieşirea Greciei din zona euro este din nou evocată din cauza crizei politice de la Atena. Dar acest scenariu este şi mai periculos astăzi când Spania este mai vulnerabilă. Iar consecinţele ar fi atât geopolitice cât şi economice. 
Reacţiile la filmul „Barbara” o demonstrează bine: bunele sentimente şi temele pe placul statului, cel care subvenţionează, înăbuşă producţia cinematografică germană. Şi dacă regizorii ar îndrăzni provocarea şi comedia populară?, imploră regizorul Dominik Graf. 
Diferitele scrutine din 6 mai au arătat ruptura dramatică între responsabilii politici şi cetăţenii europeni. Pentru a evita să degenereze situaţia, trebuie să se abandoneze obsesia pentru austeritate pentru a relansa solidaritatea şi integrarea care sunt marca Europei, consideră o editorialistă din Italia. 
Franţa, Bulgaria, România şi Republica Cehă au decis să suspende exploatarea depozitelor lor pentru motive de mediu. În timp ce UE se află sub presiune pentru a urma acest exemplu, Polonia ar putea fi ultima ţară care mizează pe această resursă. 
În timp ce UE îşi sărbătoreşte ziua pe 9 mai, integrarea europeană şchioapătă: criza monedei euro, problemele extinderii şi criza financiară au lăsat urme. Şi totuşi, explică un politolog belgian, nu există marşarier în Europa, ci doar schimbări de direcţie. 
După ce se mutaseră în Vest în căutarea unor locuri de muncă mai bune, locuitorii din fosta RDG se întorc acum acasă pentru a profita de inversarea tendinţei în economia landurilor din est ale Germaniei, care a venit în urma mai multor ani de creştere economică lentă. 
Dacă Hollande își va menține atitudinea anti-austeritate și va fi de parte Greciei sau dacă va fi în continuare credincios cuplului “franco-german”, rămâne de văzut. Oricâte ajustări ar negocia la acordurile fiscale ale UE, furtuna politică ce divizează Grecia l-ar putea pune la încercare curând. 
Alegerile din 6 mai au zguduit scena politică grecească în totalitate iar o majoritate capabilă să guverneze nu poate fi atinsă. Totuși, notează Kathimerini, se presupune că politicienii lipsiți de încrederea electoratului și a partenerilor europeni trebuie să găsească drumul spre redresare. 
Pe 6 mai, alegătorii greci au sancţionat drastic cele două partide tradiţionale care au implementat măsurile de austeritate, permiţând intrarea în forţă în Parlament a formaţiunilor extremiste de stânga şi de dreapta. Rezultatele alegerilor pot conduce la constituirea unui guvern lipsit de putere reală şi chiar la violenţe de stradă, avertizează un editorialist.
Candidatul socialist a devenit preşedinte al Republicii învingându-l pe Nicolas Sarkozy cu 51.62% din voturi. O "mare bucurie" pentru cotidianul de stânga Libération, care vede în acest eveniment un pariu pentru viitor. Dar în faţa crizei, starea de graţie riscă să fie scurtă. 
O speranţă pentru unii şi un demon pentru alţii. Candidatul socialist, favorit în scrutinul prezidenţial francez din 6 mai, a lansat o dezbatere pe tema unei politici economice alternative în Europa. Dar, pentru a îndeplini promisiunea creşterii economice, va trebui să se adapteze realităţilor economiei de piaţă. 
Oricare ar fi partidul câştigător al alegerilor din 6 mai, reforma statului va fi una dintre principalele provocări. Or, într-un mod surprinzător dar şi încurajator, un grec a fost ales drept cel mai bun funcţionar din lume de o instituţie americană. 
În ajunul alegerilor legislative şi prezidenţiale, UE nu sprijină în mod oficial nicio tabără. Dar faţă de adversarii săi mai puţin pro-europeni, preşedintele în exerciţiu, Boris Tadić, pare totuşi să rămână cel mai bun partener cu putinţă. 
Instalat într-o fostă uzină a Capitalei Transilvaniei, un centru de artă contemporană gestionat de mai multe galerii şi colective de artişti încearcă să-şi facă un nume pe scena europeană. 
Franţa, Grecia, Olanda, Germania: cele cinci alegeri care vor avea loc zilele acestea în Europa sunt foarte diferite. Dar toate ar putea emite un verdict asupra politicii Angelei Merkel faţă de criză. Iar cancelarul german s-ar putea afla la ananghie. 
Fost consilier al lui Václav Havel, membru al Consiliului Economic Naţional Ceh, acest praghez este, la 35 de ani, autorul unui bestseller internaţional despre istoria economiei revizitată prin Biblie, mituri şi literatură. Secretul său: ştie să-şi vândă la fel de bine atât ideile cât şi propria sa persoană. 
Este acum oficial: ţara este în recesiune. Odinioară la modă şi generoasă, Londra, care îşi alege primarul în 3 mai, a devenit inegalitară şi cinică, observă La Repubblica. Întrucât, în ciuda unui număr record de miliardari, anii de prosperitate ai epocii lui Tony Blair par a fi foarte îndepărtaţi. 
Porcii guiță, grajdul este decorat, clienții pot să cumpere „miere germană” și doar din când în când bărbați în jachete militare interpretează cântece rasiste. În agricultura bio mișună tot mai mulți extremiști de dreapta. Și așa aterizează în societate ideile neo-naziste, împachetate inocent în verde.. 
Alegerile legislative anticipate din 6 mai, primele de la începutul crizei financiare, s-ar putea sfârşi printr-un vot contestatar faţă de rigoare şi de partidele care o aplică. Unul dintre marii câştigători ar putea fi extrema dreaptă, care îşi construieşte treptat o legitimitate. 
Atraşi de preţul scăzut al terenurilor agricole, mulţi europeni vin să-şi înfiinţeze exploatări agricole în România. Ei ajută astfel la o reinventare a culturilor locale, în special prin agricultura biologică. 
Candidatul socialist François Hollande are şansa de a fi viitorul preşedinte al Franţei, dar refuzul său de aplicare a reformelor ar avea efecte nefavorabile asupra Franţei şi asupra celei mai mari părţi a Europei, notează săptămânalul britanic. 
După ruptura acordului de coaliţie, guvernul de centru-dreapta al lui Petr Nečas a cerut/obţinut încrederea deputaţilor, în 27 aprilie, ceea ce nu exclude posibilitatea unor alegeri anticipate. Această instabilitate ministerială, care durează de ani de zile, ar putea sfârşi prin a aduce înapoi în guvern comuniştii, se îngrijorează Ekonom. 
Un student în drept austriac acuză reţeaua socială de nerespectarea legislaţiei pentru protecţia datelor. Dar Mark Zuckerberg, care nu vrea să rateze intrarea pe bursă a societăţii sale şi Irlanda, care găzduieşte sediul său european, au decis să contraatace. 
Olanda, Franţa, Banca Centrală Europeană... : Europa se zbârleşte împotriva curei de austeritate prescrise de către Germania. Pactul bugetar este în pericol. Berlin şi Europa trebuie totuşi să se auto-disciplineze, scrie un jurnalist economic german. 
În ciuda consecinţelor sale sociale şi politice, Bundesbank şi guvernul Angelei Merkel continuă să laude austeritatea aplicată de doi ani în Europa. Este timpul să punem capăt dezastrului, se revoltă politologul spaniol José Ignacio Torreblanca. 
În loc să visăm la o uniune federală la cheremul ţărilor prea puţin performante din punct de vedere democratic şi economic, ar trebui să întărim rolul statelor cele mai virtuoase şi să le încredinţăm conducerea afacerilor, argumentează un politolog olandez. 
Liderul populist a provocat căderea guvernului olandez poziţionându-se împotriva "Bruxelles"-ului. Pentru a recâştiga controlul, partidele moderate ar trebui să pună la rândul lor subiectele europene în inima viitoarei campanii electorale.